Anul 2020 a fost unul de grea încercare pentru omenire, din cauza pandemiei de COVID-19. Peste 83 de milioane de infectați în toată lumea, dintre care aproximativ 1,8 milioane de oameni au murit din cauza virusului periculos. Pe lângă pierderile umane, pandemia a provocat și importante pierderi economice, iar oamenii de rând au fost nevoiți să-și schimbe modul de viață pentru a se acomoda la noile realități. Când a apărut și cum a evoluat pandemia de coronavirus, aflați în continuare.
Începuturile pandemiei s-au produs, de fapt, în decembrie 2019, în piața de pește și fructe de mare din orașul chinez Wuhan, odată cu apariția unui grup de persoane bolnave de o pneumonie de origine necunoscută, față de care niciun tratament nu avea efect.
Omenirea a aflat despre un nou tip de virus odată cu primele trei decese provocate de acesta în provincia Wuhan din China. Despre decesul acestora autoritățile chineze au vorbit prima oară în 20 ianuarie. În acel moment, în afara Chinei erau înregistrate oficial doar patru cazuri: două în Thailanda, unul în Japonia și altul în Coreea de Sud. Peste doar două zile, metropola Wuhan avea să fie închisă. 540 de cazuri erau confirmate, iar bilanțul morților ajunsese deja la 17.
La doar o zi după acest moment, în 23 ianuarie, Organizația Mondială a Sănătății a considerat că este prea devreme pentru a declara boala respiratorie provocată de noul coronavirus o urgență medicală internațională. Asta deși OMS recunoaște că boala se răspândește foarte rapid.
TEDROS GHEBREYESUS, director general OMS: „Fără îndoială, aceasta este o situație de urgență în China, dar nu a devenit încă o situație de urgență în sănătate la nivel global. S-ar putea, însă, să devină.”
Între timp, apar primele cazuri de îmbolnăvire în Canada și Statele Unite. În Europa sunt confirmate trei cazuri în Franța. Mai multe state, printre care Japonia, Statele Unite și Marea Britanie, încep evacuarea propriilor cetățeni din China. În 27 ianuarie, în China erau deja 2744 de cazuri, iar virusul era confirmat în alte 11 țări.
Abia în 11 martie, OMS declară că focarul de coronavirus a devenit o pandemie: „În urma evaluării pe care am facut-o, COVID-19 poate fi caracterizată ca fiind o pandemie.”
În acel moment, boala făcuse deja ravagii în peste o sută de țări, iar numărul infectărilor a ajuns la 118 mii de cazuri și cel al deceselor la aproape 4300. Apar primele sfaturi de menținere a igienei mâinilor. Oamenii sunt învățați cum să se spele pe mâini, să nu strănute decât în batistă sau în cot, să păstreze distanța, să evite interacțiunile umane directe, zonele aglomerate și călătoriile.
Inițial, s-a spus că virusul, care a debutat în China, ar proveni de la animalele sălbatice infectate vândute ilegal în piața de fructe de mare din Wuhan. Au existat chiar și teorii ale conspirației care susțineau că virusul ar fi fost creat în laborator. Toate aceste zvonuri au fost infirmate de specialiști de-a lungul timpului. Totuși, nici până în acest moment, nu a fost identificată sursa virusului.
În luna martie, aproape întreaga omenire intră într-o carantină totală. Țările își închid rând pe rând granițele. În Europa, cea mai gravă situație este în Italia, unde sunt raportate zilnic mii de decese. Imediat, situația se agravează și în Spania, Franța, Marea Britanie, Germania și, treptat, în restul Europei. În data de 2 aprilie, la nivel mondial, a fost atins pragul de un milion de cazuri de coronavirus și peste 50 de mii de decese. Apar primii eroi ai pandemiei – medicii și personalul medical. În semn de mulțumire, în întreaga lume aceștia sunt aplaudați de la ferestrele locuințelor în care oamenii se aflau in izolare.
Luna aprilie este marcată de restricții severe și o creștere alarmantă a cazurilor la nivel mondial. Dar, odată cu începutul verii, apar și primele măsuri de relaxare a restricțiilor. Treptat, acestea sunt adoptate pe durata întregii veri. Însă, diminuarea restricţiilor a coincis cu perioada vacanţei de vară şi a concediilor. Pentru o parte a populaţiei, ieșirea din carantină a fost înțeleasă ca libertatea încălcării regulilor de protecție. Astfel, spre toamnă, numărul cazurilor confirmate și al deceselor crește puternic din nou. Autoritățile sanitare vorbesc deja despre un al doilea val al pandemiei.
În 12 august, președintele Vladimir Putin anunță că Rusia este prima țară din lume care a înregistrat un vaccin împotriva COVID-19, deși serul nu fusese testat în masă pe oameni și erau puține informații publice despre eficiența sa.
În toamnă, virusul face în continuare ravagii, iar unele țări revin, parțial, la restricții dure pentru a preveni răspândirea infecției. Vorbim deja de un al treilea val pandemic. Între timp, mai multe companii din Europa și Statele Unite anunță că sunt în faza finală a dezvoltării unui vaccin, iar testele efectuate la scară largă au dat rezultate bune.
Începutul lunii decembrie confirmă veștile bune. Vaccinul produs de BioNTech-Pfizer primește autorizațiile finale în Europa și Statele Unite. Ulterior, și alte țări îl autorizează. Milioane de comenzi sunt deja făcute din întreaga lume, iar Statele Unite și Marea Britanie încep deja vaccinările. În 6 decembrie, o femeie de 90 de ani din Marea Britanie a devenit prima persoană din lume vaccinată împotriva virusului.
În 26 decembrie, Uniunea Europeană dă și ea startul primelor vaccinări în rândul medicilor și populației aflată în categoria de risc. Tot în decembrie, al doilea vaccin, cel produs de Moderna, este autorizat în America. Până acum, al nivel mondial au fost confirmate peste 86 de milioane de cazuri și aproape 1,8 milioane de persoane au decedat din cauza COVID-19. Astfel, anul 2020 rămâne în istorie cu cea mai mare criză sanitară care a lovit vreodată omenirea.