Anul 2020 a fost pentru țara noastră unul plin de evenimente nu doar de ordin sanitar și economic, ci și politic. Pe lângă alegerile prezidențiale din toamnă, au fost organizate alegeri parlamentare pe circumscripții, au fost formate și destrămate coaliții în Parlament, iar anul s-a încheiat cu demisia Guvernului Chicu și incertitudine pentru ce ne rezervă anul care vine. Vă invităm să urmăriți în continuare o amplă retrospectivă politică a acestui an, în care sunt cuprinse cele mai importante momente.
Anul 2020 a început sub semnul incertitudinii. În Parlamentul de la Chișinău era haos după destrămarea coaliției PSRM-ACUM, la sfârșitul anului 2019. Partidul Socialiștilor și-a asumat guvernarea și a numit un Guvern minoritar în frunte cu premierul Ion Chicu. Timp de câteva săptămâni, cabinetul de miniștri a fost susținut deschis de socialiști și tacit de democrați, fapt care i-a nemulțumit pe o parte dintre deputații PDM, așa că, la mijlocul lunii februarie, șase dintre ei, în frunte cu Andrian Candu, au decis să părăsească fracțiunea PDM și să formeze grupul parlamentar „Pro Moldova”. În scurt timp, li s-a alăturat și democratul Gheorghe Brașovschi. În mai puțin de o lună, coaliția de guvernare PSRM-PDM a fost oficializată, la început de pandemie, iar componența cabinetului de miniștri a fost modificată, democrații primind cinci portofolii.
PAVEL FILIP, președintele PDM: „Noi ne-am gândit împreună dacă este cazul să facem acest lucru, să semnăm acest acord în această perioadă și vreau să vă spun că, dimpotrivă, PDM a decis să semneze acest acord”.
Tot la mijlocul lunii martie, au avut loc alegeri parlamentare în circumscripția Hîncești, după ce deputatul PDM Alexandru Botnari a renunțat la fotoliul din legislativ în favoarea funcției de primar al orașului Hîncești. Din partea PAS a candidat Olesea Stamate, iar Grigore Cobzac, membru al aceluiași partid, a candidat independent. În final, învingător al scrutinului a devenit candidatului PSRM Ștefan Gațcan. Între timp, exodul deputaților PDM a continuat. În perioada mai-iunie, alți șapte democrați au aderat la grupul condus de Andrian Candu. Același lucru a încercat să-l facă și Gațcan. După ce a declarat că aderă la ”Pro Moldova”, acesta a dispărut, iar foștii democrați au anunțat că ar fi fost sechestrat de un grup de deputați socialiști. Pentru a demonta aceste zvonuri, în spațiul public au apărut mai multe secvențe video în care Ștefan Gațcan declara că este în siguranță.
ȘTEFAN GAȚCAN, deputat PSRM: „Mă simt bine, nu am probleme, nu sunt sechestrat, sunt bine, cu familia. Rog frumos să nu aveți grijă, totul este OK”.
Ulterior, s-a prezentat în plenul Parlamentului și a anunțat că-și retrage cererea de părăsire a PSRM. Luna august a fost marcată de protestele agricultorilor. Fermieri din mai multe raioane, nemulțumiți de măsurile luate de autorități pe timp de secetă, s-au pornit cu tractoarele la Chișinău. Chiar dacă destinația principală era Piața Marii Adunări Naționale, ei au fost opriți de polițiști și mascați la intrarea în oraș. Respectiv, au fost nevoiți să rămână cu tehnica agricolă în apropierea lacului de la Dănceni și sub podul din cartierul Telecentru.
Sfârșitul verii a fost încins și de nunta organizată de feciorul premierului Ion Chicu, în condițiile în care evenimentele cu participarea unui număr mai mare de 50 de persoane erau interzise în țară. Deși informația nu a fost confirmată oficial, zona în care a avut loc ceremonia a fost păzită strict, iar jurnaliștii n-au avut acces pe teritoriu vinăriei. Ulterior, Chicu a confirmat că, în 28 august, fiul său și-a celebrat căsătoria, însă nu a fost vorba despre o nuntă, ci un eveniment organizat într-un cerc restrâns de persoane.
ION CHICU, premier: „- Nu este nuntă nici după formă, nici după conținut. – Dar am văzut și mire, și mireasă. -OK, ce-ați văzut dumneavoastră da, dar eu vă spun ce este”.
În toamnă au început pregătirile pentru alegerile prezidențiale, iar Parlamentul și-a întrerupt, inexplicabil, activitatea. La sfârșit de octombrie, cinci deputați în frunte cu Sergiu Sîrbu, au decis să părăsească grupul ”Pro Moldova” și au creat o platformă parlamentară, numită ”Pentru Moldova”. În mai puțin de o lună, li s-au alăturat și deputații Partidului Politic ”ȘOR”, astfel noua platformă a devenit al doilea cel mai numeros grup din legislativ. În 1 noiembrie a avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale, în cadrul căruia cetățenii au avut de ales dintre opt candidați. În turul II, au trecut candidatul PAS, Maia Sandu, care a obținut 36,16% din sufragii, și candidatul independent Igor Dodon, cu 32,61 la sută din voturi. Majoritatea partidelor de dreapta și-au exprimat susținerea pentru candidatul PAS, însă au pus condiția că, dacă va ajunge președinte, să declanșeze alegeri anticipate cât mai rapid posibil. De cealaltă parte, socialiștii au organizat un marș în susținerea lui Igor Dodon.
În 15 noiembrie a avut loc cel de-al doilea tur de scrutin prezidențial, marcat de o prezență record a diasporei la urnele de vot. În urma numărării voturilor, candidatul PAS a fost ales președinte cu 57,75%, învingându-l astfel pe Igor Dodon. Maia Sandu le-a mulțumit oamenilor pentru încredere și a anunțat că după validarea alegerilor de Curtea Constituțională și după învestirea sa în funcție, va demara mai multe consultări cu fracțiunile parlamentare pentru a găsi soluții la problemele stringente ale cetățenilor. Alegerile au fost validate și Maia Sandu a fost confirmată învingătoare. În 23 decembrie, ultima zi a lui Igor Dodon în funcția de președinte, premierul Ion Chicu și-a anunțat demisia.
ION CHICU, premier demisionar: „Eu am propus și asta voi face, de a veni astăzi cu propunerea de demisie a prim-ministrului și, respectiv, a Guvernului Republicii Moldova, astfel încât să fie lansată procedura de dizolvare a Parlamentului, cât mai curând posibil”.
A doua zi, Maia Sandu a fost învestită în funcția de președinte al Republicii Moldova.
După câteva zile, președintele a chemat fracțiunile parlamentare la consultări, la care Platforma ”Pentru Moldova” a fost singura care s-a declarat disponibilă să-și asume actul guvernării și a propus o candidatură pentru funcția de premier.
În final, Maia Sandu a declarat că toate partidele se pronunță pentru declanșarea alegerilor anticipate. Același deziderat l-a exprimat și fostul ei adversar, Igor Dodon, care a fost reales în fruntea Partidului Socialiștilor la congresul petrecut în penultima zi a anului. Dodon a declarat că formațiunea pe care o conduce nu va face nicio coaliție în actualul legislativ și că nu vede o altă soluție decât anticipatele.