Protocolul pentru tratamentul COVID a fost actualizat și unele reguli se schimbă. Plasma, de exemplu, nu şi-a dovedit eficienţa, motiv pentru care nu există indicaţii certe de utilizare. Este greşit să luăm antibiotice pentru tratarea COVID 19, dacă nu avem o infecţie bacteriană. Antiviralele sunt eficiente, dacă sunt administrate din timp, iar asimptomaticii nu trebuie să ia niciun tratament. Sunt câteva dintre noile recomandări pentru tratarea bolii provocate de noul coronavirus.
Remdesivirul, singurul antiviral aprobat pentru COVID-19, până acum avea indicație pentru a fi folosit când pacienții ajungeau în terapie intensivă, dar medicii, utilizându-l, și-au dat seama că este prea târziu atunci și au văzut că dacă îl dau mai devreme își dovedește eficiența.
De asemenea, potrivit noului protocol, anticoagulantele trebuie administrate la toți pacienții internați, dar nu și la cei asimptomatici.
Când se administrează plasma și Remdesivirul
Dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta” din București, a explicat pentru Digi24 care sunt noutățile din protocolul tratamentului pentru COVID și de ce au fost introduse noi reguli.
„Aceste lucruri le-am observat în practica de zi cu zi. Remdesivirul, în Institutul Marius Nasta îl indicăm în momentul în care pacientul se internează cu o formă severă, pentru că eficiența lui este categoric mult mai mare dacă se administrează din primele zile ale internării, când, practic, concentrația de virus în sânge este foarte mare. Dacă vorbim de tratamentul cu plasmă, aici lucrurile sunt un pic nuanțate, din două motive: pe de o parte, trebuie ales foarte atent momentul în care indicăm acest tratament. De asemenea, plasma este contraindicată la pacienții care au tromboze, or știm că o particularitate a acestei infecții este prezența trombozelor sau riscul de tromboze, iar pacienții cu forme critice dezvoltă tromboze, ceea ce contraindică folosirea plasmei. Mai există un fenomen întâlnit, o reacție adversă, o reacție alergică, dacă pot s-o explic așa, pe care o dezvoltă unii pacienți la administrarea de plasmă ca urmare a anticorpilor pe care îi produce organismul și practic, plămânul se blochează cu acești anticorpi împotriva plasmei administrate, crește volumul care se administrează și respirația devine foarte greoaie. Fenomenul poate dura până la șase ore și se poate solda chiar cu deces”, a explicat dr. Beatrice Mahler.
Medicamentul Kaletra a fost scos din uz
Ea a atras atenția și asupra altui aspect: scoaterea din uz a medicamentului Kaletra, un medicament utilizat până acum atât în tratamentul pacienților COVID, dar și pentru pacienții cu HIV. Kaletra a avut în prima parte a pandemiei recomandări de eficiență, dar se pare că rezultatele mai multor studii indică un rezultat fals negativ al testului Real Time PCR, o viremie foarte scăzută și de aceea recomandarea a fost limitată, pentru a vedea cum evoluează în mod natural infecția cu SRS-CoV-2.
Ibuprofenul poate fi folosit
O altă schimbare în modul de tratare a bolii este că acum se recomandă și utilizarea ibuprofenului, spre deosebire de începutul pandemiei, când se spunea că ar fi de preferat paracetamolul.
„Eu am avut întotdeauna opțiunea de clasă de medicamente și am considerat că atunci când vorbim de un medicament, practic vorbim de clasa din care face parte, iar ibuprofenul și paracetamolul fac parte din aceeași clasă de antiinflamatoare. Au fost suspiciuni în primele momente de reacții adverse importante la administrarea ibuprofenului, dar care nu s-au dovedit în următoarele studii făcute. Prin urmare, administrarea medicamentelor din clasa antiinflamatoare nesteroidiene poate fi făcută în siguranță de orice pacient”, a spus Beatrice Mahler.
Asimptomaticii nu au de ce să ia medicamente
Toată această clasă de antiinflamatoare, însă, nu se poate lua preventiv, subliniază medicul. Nu vorbim de prevenție, când vorbim de un tratament care se adresează unui simptom. Aceste medicamente cuplează simptomele: durerea de cap, febra, sunt medicamente cu acest rol, ele nu pot fi luate preventiv, ca să te ferești de infecția cu SARS-CoV-2, dar cu siguranță sunt indicate la persoanele care au simptome. Prin urmare, asimptomaticii, dacă nu au simptome, nu au de ce să ia medicamente.
Dr. Beatrice Mahler: Mi-e teamă să nu urmeze o pandemie de rezistență la antibiotice
În ceea ce privește antibioticele, în special azitromicina, aici lucrurile nu au fost bine explicate, consideră dr. Mahler. Azitromicina s-a recomandat în tratamentul infecției SARS-CoV-2 datorită efectului ei antiinflamator. La pacienții cu boli cronice, severe, cu infecții respiratorii repetate, azitromicina se administrează cu rol antiinflamator, dar la cazuri foarte puține și selecționate, nu pe scară largă. Acesta a fost algoritmul pentru care s-a introdus la nivel internațional azitromicina în tratamentul infecției cu SARS-CoV-2.
„Din păcate, am ajuns în cealaltă extremă și am început să abuzăm de acest medicament și riscul să dezvoltăm la nivel național o rezistență la azitromicină în viitorul apropiat este foarte mare. Mi-e teamă să nu urmeze o pandemie de rezistență la antimicrobiene, pentru că s-a produs în această perioadă un consum de antibiotice în exces, eliberate din farmacii fără prescripție medicală și asta afectează în mod direct sănătatea populației”, a avertizat managerul Institutului „Marius Nasta”.
