Conflict armat reizbucnit în Caucaz. Armenia şi Azerbaidjanul sunt în prag de război după noi lupte care au făcut cel puţin 24 de morţi şi peste o sută de răniţi între forţele azere şi regiunea separatistă Nagorno-Karabah, sprijinită de Erevan. Conflictele au relansat îngrijorarea cu privire la instabilitatea din Caucazul de Sud, zonă ce serveşte drept coridor pentru conductele de ţiţei şi gaz către pieţele mondiale, scrie Reuters. NATO a cerut încetarea „imediată” a ostilităților și reluarea negocierilor. Cu un astfel de apel a venit și liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, dar și autoritățile de la Chișinău.
Armenia și Azerbaijan s-au acuzat reciproc de declanşarea luptelor care au făcut morţi în rândul civililor şi militarilor. Regiunea Nagorno-Karabah, deşi recunoscută la nivel internaţional ca parte a Azerbaidjanului predominant musulman, este controlată de separatişti armeni creştini. La începutul anilor 90 zona a fost scena unui război soldat cu 30.000 de morţi şi, de atunci, Baku doreşte să reia controlul.
După anunţul primelor ciocniri duminică dimineaţă, premierul armean Nikol Pachinian a decretat “mobilizarea generală” şi instituirea “legii marţiale”, la fel ca şi autorităţile din Karabah.
La rândul său, preşedintele azer Ilham Aliev a convocat o reuniune a Consiliului său de Securitate în timpul căreia a denunţat “agresiunea” Armeniei. Şi Pachinian, şi Aliev au declarat că vor fi învingători. Niciuna dintre părţi nu a publicat un bilanţ detaliat, dar ambele au raportat decese în rândul militarilor şi civililor.
Potrivit părţii armene, o femeie şi un copil au fost ucişi. Ministerul Apărării din Azerbaidjan a declarat că a lansat o “contraofensivă pe toată linia frontului” în Karabah, pentru a “pune capăt activităţilor militare ale forţelor armate ale Armeniei”.
Moscova a chemat duminică dimineaţă la “o încetare a focului imediată” şi la convorbiri, în condiţiile în care cele două părţi resping responsabilitatea ostilităţilor. Iar preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, un aliat tradiţional al Azerbaidjanului, şi-a reînnoit sprijinul pentru Baku. De cealaltă parte, premierul armean a cerut comunităţii internaţionale să se asigure că Turcia nu se implică direct în conflictul dintre Armenia şi Azerbaidjan.
Conflictul din jurul Nagorno-Karabah a alimentat tensiunile regionale timp de 30 de ani. O încetare a focului care a fost implementată în 1994 a fost încălcată intermitent. Lupte au loc în mod regulat între separatişti şi azeri, dar şi între Erevan şi Baku. În 2016, ciocniri grave aproape degeneraseră în război în Karabah, iar în iulie 2020 lupte violente au avut loc între armeni şi azeri la graniţa de nord. Atunci și Congresul Azerilor din Republica Moldova a organizat la Chișinău un marș în legătură escaladarea violențelor. Aceștia au mers la sediul Ambasadei Armeniei, însă în întâmpinare le-au venit și membri ai comunității armene. Astfel, marșul pașnic a trecut în altercații. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene urmărește cu îngrijorare reluarea ostilităților pe linia de contact a conflictului din Nagorno Karabah și cheamă la detensionarea situației prin dialog, potrivit unui comunicat al instituției.
