Ședință importantă, dar cu năbădăi, la Comisia Electorală Centrală (CEC), unde membrii au decis, astăzi, numărul și amplasarea secțiilor de vot de peste hotare pentru alegerile din 1 noiembrie 2020. Iniția, CEC a cerut aviz Ministerului de Externe (MAEIE) pentru 202 secții de vot în diasporă, apoi, peste zece zile, a fost vorba deja de 145 de secții. Mai târziu, CEC a primit și un răspuns de la MAEIE: undă verde pentru 136 de secții. În cadrul ședinței de astăzi, președintele CEC, Dorin Cimil, a anunțat că a primit, cu două minute înainte de ședință, ultimele avizuri din partea MAEIE. Acestea au fost supuse votului separat, trezind nemulțumiri și chiar replici usturătoare între membri. Finalitatea a fost următoare: 139 de secții, scrie agora.md.
Ce a răspuns MAEIE
După sistematizarea răspunsurilor primite de la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Republicii Moldova, MAEIE a prezentat informații despre acordul autorităților din 36 de țări de a deschide 136 secții de votare, cu mențiunea că pot interveni schimbări în funcție de evoluția situației epidemiologice, inclusiv imposibilitatea de organizare a alegerilor în unele țări.
Așadar, la momentul în care MAEIE a cerut 136 de secții, numărătoarea era următoarea:
Italia – 30 de secții în 24 de orașe
Rusia – 17 secții
România – 12 secții
SUA – 12 secții
Franța – 8 secții
Marea Britanie – 7 secții
Germania – 6 secții
Canada, Irlanda și Spania – câte 4 secții
Portugalia – 3 secții
Israel, Turcia și Ucraina – câte 2 secții
Câte una urmau să fie fi deschise în alte 21 de țări, printre care Bulgaria, Grecia, Olanda, Ungaria, Belgia, China.
Ce a votat CEC pe 26 septembrie
Președintele CEC, Dorin Cimil, a fost rugat să precizeze de ce s-a ajuns la un număr de 136 de secții, deși s-au cerut inițial 202 și, apoi, 145.
„MAEIE argumentează de ce s-a făcut avizarea la 136 de secții. În demers se menționează că s-au refuzat mai multe secții din cauza măsurilor epidemiologice sau impunerea carantinei totale. Un alt motiv ar fi dificultatea deplasării observatorilor din cauza situației pandemice”, a citit Cimil din răspunsul MAEIE.
Ulterior, membrii CEC au supus votului o serie de propuneri, pentru care au existat și avize pozitive ale celor de la Externe:
O secție în plus la Atena, Grecia – 8 voturi pro, o abținere
Situația în Israel a fost subiectul unor neînțelegeri, concluzionate, pe final, de secretarul CEC, Maxim Lebedinschi.
„Inițial, în Israel a fost propus să avem două secții: Tel Aviv și Așdod. Colegul Gurduza (n.r. – membrul CEC Sergiu Gurduza) a propus mutarea secției din Așdod spre Haifa. Însă MAEIE ne-a atenționat că în Haifa este cod roșu COVID și nu putem să mutăm secția. Ni s-a propus să rămânem la opțiunea Așdod sau să alegem Netania. Respectiv, rămânem la opțiunea numărul 1”, a punctat Lebedinschi.
Secția suplimentară de vot în Oradea – 8 voturi pro, o abținere.
Reamplasarea secției din orașul Castellon de la Plano în Valencia, Spania, cu avizul pozitiv al MAEIE – unanim
Reamplasarea unei secții de vot din Parma în Reggio Emilia, Italia, cu avizul pozitiv al MAEIE – unanim.
Și situația secțiilor din Portugalia a generat discuții, întrucât s-a propus o secție în plus la Porto.
„Pentru Portugalia avem trei secții: Portimao, Lisabona și Setubal. Pentru Porto nu a fost aviz pozitiv și nu s-a făcut demers”, a explicat Cimil.
Gurduza a protestat: „Setubal este la 30 km de Lisabona. Dacă vor fi câte 5.000 de buletine per secție, pare logic să fie absorbit Setubal de Lisabona și să fie posibilă deschiderea unei secții la Porto”. Într-un final, propunerea a acumulat trei voturi pro și șase abțineri.
Propunerea de suplinire a secțiilor de vot din Spania cu orașul Malaga – 6 voturi pro, 3 abțineri.
La ce s-a ajuns într-un final
Într-un final s-a ajuns la agrearea de deschidere a 139 de secții. „Acest proiect solicit să fie supus votului și susținut în ședința de astăzi”, a cerut Cimil.
Din propunerile membrilor CEC reiese că lista inițială a MAEIE a fost suplimentată cu câte o secție în Grecia, o secție în România și o secția în Spania.
