Economia Republicii Moldova în cel de-al doilea trimestru al anului curent a avut o evoluție apropiată mediei din Uniunea Europeană. Analizele experților arată că toate sectoarele au simțit impactul negativ al pandemiei, cele mai afectate fiind cele care implică interacțiunea și mobilitatea populației, dar și cele din zona economiei informale. Vedeți mai jos o analiză realizată de expertul Stas Madan din cadrul Centrului analitic independent Expert-Grup, privind impactul coronacrizei asupra economiei moldovenești, scrie agora.md.
Biroul Național de Statistică (BNS) a publicat rezultatele privind creșterea economică pentru al doilea trimestru al anului curent cu un Produs Intern Brut (PIB) în prețuri curente de 44,6 miliarde lei și o descreștere în termeni reali de 14 la sută, scăderea pe seria brută ajustată sezonier fiind ceva mai redusă în cuantum de 11,5% față de anul precent.
Evoluții-cheie
În general, evoluția economiei moldovenești în trimestrul doi este apropiată de media din Uniunea Europeană (UE) de – 14,1% (România -10,5%, Germania -11,7%, Italia -17,3%, Franța -19%) și denotă o tendință din ultimii ani de ancorare tot mai pregnantă a acesteia la realitățile comunității economice europene. Economia Republicii Moldova fiind mică, deschisă și dependentă de evoluțiile economice din UE, în special după semnarea Acordului de Asociere, când statele UE au devenit dominante în surse de valută, capital și oportunități de piață cu o cotă a exportului menținută stabil între 65-70%, cu o creștere a ponderii remiterilor de la sub 20 la sută în 2014 la aproape 50 la sută la moment și cu cele mai notabile investiții străine directe din ultimii ani, provenind de asemenea din UE.
Analiza datelor după categoria de Resurse arată că de facto toate sectoarele economiei au simțit impactul negativ urmare a pandemiei, însă de departe cele mai afectate sectoare sunt cele care implică interacțiunea și mobilitatea populației, dar și cele din zona economiei informale. Astfel, în al doilea trimestru scăderea din sectorul HoReCa a fost de 66,2% f-a-p, activtățile de spectacole, recreere, agrement s-au contractat cu 45,8% f-a-p, în timp ce scăderea din sectorul transportului de pasageri este de peste 50% f-a-p. Atât diminuarea de 68,4% f-a-p din dreptul Activității gospodăriilor populației, cât și compararea evoluției oficiale din anumite sectoare cum ar fi construcțiile cu dinamica reflectată în PIB, care include exhaustiv și estimările sectorului din economia informală, arată că subiecții din segmentul economiei informale și de subzistență sunt printre cele mai afectate categorii de populație urmare a coronacrizei.
Diminuarea cu peste 30 la sută din activităţile profesionale, ştiinţifice, tehnice și de suport sugerează și asupra unor așteptări mai pesimiste pentru perioada următoare în ceea ce privește activitatea investițională a companiilor, fapt desprins de altfel și din sondajele recente. Evoluțiile din industria prelucrătoare de -14,3% f-a-p a fost influențată atât de stoparea parțială a activității din lunile aprilie-mai, dar și de reducerea cererii de pe piețele externe, în special în Automotive și Industria ușoară, unde în mare parte companiile sunt verigi a unor lanțuri de aprovizionare internaționale. Activitățile financiare, agricultura, serviciile asociate cu sectorul public, cât și cel de utilități au înregistrat un declin de sub 10 la sută raportat la perioada similară a anului trecut.
Analiza componentelor cererii agregate relevă că consumul privat, care constituie în continuare peste ¾ din economie (76,3%), a consemnat o reducere în termeni reali de 17% f-a-p condiționată de:
· diminuarea veniturilor la o parte din populație – datele BNS indică asupra unei scăderi a numărului de salariați în T2-2020 cu 8,2% f-a-p, iar salariul mediu, chiar dacă este în creștere cu 7,5% f-a-p, există sectoare unde mărimea acestuia a scăzut (HoReCa, Transport, Utilități), la care se adaugă populația din economia informală cu scăderi semnificative de venituri.
· dar și de un comportament mai prudent în condiții de siguranță mai mică asupra veniturilor viitoare – care a rezultat în amânarea unor cheltuieli / achiziții, fapt confirmat și de reducerea în trimestrul II al impozitelor pe salarii (contribuții sociale și prime medicale) cu doar 4,1%, acest fapt sugerând că scăderea fondului de salarii pe economie este de câteva ori mai mică, raportat la scăderea consumului. Aici mai poate fi adăugat că o altă sursă de venit semnificativă în acoprirea consumului, Remitențele – au crescut în lunile mai și iunie cu 24,6% f-a-p, respectiv 41,9% f-a-p, însă rămâne neclar în ce măsură creșterea este una reală și în ce măsură reprezintă doar o tranziție de la transmiterea fizică a banilor acasă la transmiterea acestora prin circuitul transferurilor bănești.
Pandemia a dus la creșterea substanțială a consumului de produse TIC. Reducerea consumului privat a avut loc mai mult din contul reducerii procurării bunurilor (-18,4%), comparativ cu procurarea serviciilor care a scăzut la o rată mai redusă (-11,1% f-a-p). Este de menționat că datele privind cifra de afaceri în comerț arată că achizițiile de bunuri pe categorii mari s-au redus în majoritatea categoriilor, excepție de la regulă fiind Comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii, care în prima jumătate a anului a înregistrat un spor de 56% pe fondul trecerii la învățământul online, dar și a regimului de telemuncă a o parte din angajați. De altfel, după redeschiderea magazinelor specializate Retail de produse TIC și acestea au consemnat în luna iunie o majorare a vânzărilor de 13,5% f-a-p.
Investițiile sunt încă în așteptare, chiar și cele publice. Una dintre intervențiile de manual recomandate în orice criză este derularea investițiilor, preponderent din surse publice, pentru a atenua șocurile crizei și a crea baza pentru valoare adăugată pe termen lung. În acest sens, indicatorul cel mai relevant de apreciere este Formarea brută de capuital fix, care însă în trimestrul doi a scăzut cu un ritm mai accelerat față de Valoarea adăugată brută, -15,6% față de -12,6% față de anul precedent, asistând de fapt la un proces de dezinvestiții cu Rata investițiilor pe economie în scădere de la 35,2 la 32,5%. În special este îngrijorătoare scăderea componentei de Mașini și utilaje cu -28,3% față de anul precedent, în condițiile în care nevoia de tehnologizare și automatizare este esențială pentru îmbunătățirea nivelului de competitvitate al țării.
Elementul din categoria de utilizări care a atenuat căderea economiei este Exportul net, însă și aici reducerea deficitului balanței comerciale a avut loc prin ajustarea semnificativă în sens negativ atât a importurilor (-29,2% față de anul precedent), cât și a exporturilor (-24,2% față de anul precedent), acest fenomen fiind vizibil atât în anul de criză 2009, cât și în anul 2015.
