Evreii din toată lumea sărbătoresc una dintre cele mai importante sărbători tradiționale, Roș Hașana sau Anul Nou evreiesc. Potrivit calendarului iudeu, intrăm în anul 5781 de la Crearea lumii. În această zi, milioane de credincioși iudei sărbătoresc nu doar trecerea în noul an, dar și ziua începutului istoriei umane, adică evenimentul descris în Scrierile Sacre drept crearea primilor oameni, Adam și Eva. Cum sărbătoresc Roș Hașana evreii din țara noastră, aflați în continuare.
Roș Hașana nu este doar sărbătoarea intrării în nou an, dar și momentul reflectării asupra celui care a trecut. Cel mai important pentru evrei e ca, în această zi, să-și aducă aminte de toate cele întâmplate pe parcursul unui an, să-și asculte conștiința și să-și recunoască greșelile. Nu întâmplător, una dintre cele mai importante tradiții este suflatul în șofar, instrument tradițional confecționat dintr-un corn de berbec.
DANIEL MUNTEAN, rabinul sinagogii din capitală: „Sunetele șofarului, un instrument tradițional evreiesc utilizat în diferite ritualuri, pătrunde peste tot, nu doar prin aparatul auditiv, pătrunde adânc în suflet și nimeni nu poate să rămână indiferent când îl aude. Acest ritual ne duce cu gândul la cel care ne-a creat, iar Lui, îi amintește de creația Sa”.
Sărbătoarea Roș Hașana dă startul unei perioade de zece zile, pe care evreii le petrec în rugăciuni și pocăință. Acestea se numesc ”Zilele penitenței” și culminează cu Yom Kippur, adică ziua împăcării. Se consideră că, mai întâi, Dumnezeu judecă faptele oamenilor, după care le dă posibilitatea să-și corecteze greșelile.
DANIEL MUNTEAN, rabinul sinagogii din capitală: „Avem nevoie de mila Sa, îi cerem și Îl implorăm, la fel ca un copil care aleargă vinovat către tată, și încearcă să-l sărute și să-l îmbuneze și asta funcționează și înmoaie inima tatălui, chiar dacă acel copil este vinovat, el iartă”.
Anul Nou evreiesc simbolizează începutul istoriei omenirii. Este și judecata de apoi, și șansa de a ne reînnoi relația cu Creatorul, și ocazia de a lua totul de la bun început. Aceste zile sunt dedicate rugăciunilor și comunicării cu cei apropiați. Și, desigur, masa de sărbătoarea, unde fiecare fel de mâncare își are semnificația sa.
„Noi coacem această pâine de Roș Hașana, în formă rotundă, pentru că aceasta simbolizează integritatea. Vrem să fim cu toții împreună un popor întreg și de aceea, coacem anume această pâine rotundă. Consumăm produse
tradiționale de Roș Hașana. De exemplu, mâncăm rodii, pentru că are multe boabe care împreună constituie un tot întreg. De asemenea, noi spunem că în fiecare rodie sunt 613 semincioare. De ce anume atâtea? Pentru că sunt 613 porunci, pe care trebuie să le respectăm”.
De rând cu măncărurile tradiționale evreiești, pe masa de sărbătoare sunt și ardeii umpluți. Una dintre regulile de bază ale evreilor – oriunde te-ai afla, de Anul Nou nu este recomandată mâncarea acră sau sărată, pentru ca anul ce vine să nu aducă tristețe și durere.
Masa trebuie să fie bogată, inclusiv să nu lipsească dulciurile, pentru ca următorul an să fie dulce și îndestulat.
