Și-a propus să dezvolte turismul intern și să participe la renașterea satelor din țara noastră. Vorbim despre istoricul Ion Ștefăniță care organizează drumeții în pădurile de pin din Molovata Nouă, pentru pinoterapie, spune el, dar și pe malul Nistrului, unde se deschide o panoramă impresionantă. Mai mult, acesta organizează excursii în centrul pământului, exact ca în opera lui Jules Verne. Și asta nu e tot. Bărbatul a cumpărat o casa veche pe care a renovat-o și a devenit astfel proprietarul singurului muzeu din regiune.
De-a lungul anilor, directorul Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, Ion Ștefăniță, a cutreierat peste 1300 de localități și a constatat cu stupoare că satele Moldovei sunt Ștefăniță, a cutreierat peste 1300 de localități și a constatat cu stupoare că satele Moldovei sunt tot mai pustii. Anume așa i-a venit ideea să organizeze drumeții prin pădurea de pini de pe malul Nistrului și excursii în carierele nevalorificate din Molovata Nouă.
ION ȘTEFĂNIȚĂ – proprietar muzeu: „Noi acum vom coborî sub platoul Molovata Nouă. Iată intrăm în carieră și deschidem ferestrele ca să simțiți aerul, de la 30 de grade mergem la 8 C”.
Subteranele sunt asemănătoare celor din orașul Cricova. Deocamdată, nimeni nu cunoaște lungimea exactă a acestora, însă din spusele localnicilor, ar avea sute de kilometri. Descoperind potențialul turistic al locului, Ion Ștefăniță a decis să cumpere aici o casă veche, în care nu a mai locuit nimeni mai bine de trei decenii. A reușit să o renoveze și a transformat-o într-un muzeu.
ION ȘTEFĂNIȚĂ – proprietar muzeu: „Am zis că această gospodărie va fi muzeificată, în aer liber cu acest titlu: „Muzeul Țăranului din Molovata Nouă”. Pentru toți cei care vor să intre în rolul de țăran și să vadă modestia, dar și bogăția din sufletul țăranului”.
În doar un an, Ion Ștefăniță a reușit fără prea mari cheltuieli să renoveze locuința, pentru că, spune el, a folosit nisip și lut, materiale de construcție care erau la îndemâna țăranului pe timpuri, apoi a amenajat casa cu obiecte vechi, donate de locuitorii satului, și cu amintiri din copilărie.
ION ȘTEFĂNIȚĂ – proprietar muzeu: „Casa țărănească era făcută din trei spații de bază: tinda, cămara, camera caldă, și casa mare, odaia rece a țăranului. Casa mare avea un rol important în gospodăria țăranului. Este odaia rece, unde se serbau marile sărbători: Paștele, Crăciunul. De aici se începea ceremonia nunții. De aici erau date în căsătorie fetele. Aici se păstrau cele mai importante obiecte pe care le avea țăranul. Acest covor este o donație. Acesta, la fel, este o donație, icoana este de aici din casă. Dulapul, la fel, este o donația, iar acesta este costumul cu care eu am mers în clasa întâi, țin mult la el”.
Spre deosebire de alte muzee, aici vizitatorii pot atinge exponatele. Pot dormi pe vatra de lut sau lejanca țăranului, cum i se mai spune, pot savura ceaiul din flori de romaniță, care stă la uscat pe fereastră, și se pot înfrupta din tot ce găsesc în grădina muzeului. Mai mult, dacă îți poftește sufletul, poți rămâne aici pe noapte.
ION ȘTEFĂNIȚĂ – proprietar muzeu: „Că este vorba de cireșe, vișine, caise – toate fructele care cresc în grădina raiului, în grădina țăranului, vor putea fi savurate la Muzeul Țăranului”.
Deschiderea oficială a muzeului din Molovata Nouă va avea loc în data de 28 august.
