Curtea Constituțională examinează astăzi sesizarea șefului statului privind constatarea circumstanțelor dizolvării Parlamentului. Dacă magistrații vor decide că există temei pentru a dizolva Legislativul, acest lucru se va întâmpla după expirarea stării de urgență. Președintele Maia Sandu s-a dus personal la ședință pentru a prezenta argumentele în favoarea declanșării anticipatelor.
Maia Sandu a declarat că a decis să apară în fața magistraților Înaltei Curți, motivând importanța subiectului. Președintele a notat că termenul de trei luni pentru învestirea unui Guvern a expirat, așa că este necesară dizolvarea legislativului. În replică, reprezentanții Parlamentului au declarat că legislativul este funcțional și că există o majoritate formalizată care a înaintat un candidat la funcția de premier.
De asemenea, aceștia au cerut recuzarea judecătorului Nicolae Roșca, pe motiv că acesta a fost anterior avocatul Maiei Sandu și colegul său de partid. Solicitarea a fost respinsă, deoarece a expirat termenul de prezentare a cererilor de recuzare. Între timp, în fața sediului Curții s-au adunat zeci de oameni, având în mâini drapelul țării, care așteaptă să afle dacă vor fi sau nu alegeri parlamentare anticipate.
Epopeea dizolvării Parlamentului a început în data de 23 decembrie, când, cu o zi înaintea învestirii Maiei Sandu în funcția de președinte, premierul Ion Chicu și-a anunțat demisia. Șeful statului a ezitat mai bine de o lună să propună un candidat la funcția de șef a executivului, în condițiile în care în Parlament nu era o majoritate funcția de șef a executivului, în condițiile în care în Parlament nu era o majoritate formalizată, iar la sfârșitul lunii ianuarie, a desemnat-o pe Natalia Gavrilița. Aceasta nu a cerut însă să fie votată, ci dimpotrivă, și-a rezumat discursul în Parlament la acuzații la adresa deputaților. Așa că aleșii i-au făcut pe plac.
Chiar în timp ce Gavrilița își prezenta programul, PSRM a înaintat-o la funcția de premier pe Mariana Durleșteanu, susținută de o majoritate formalizată. Maia Sandu a înaintat-o însă repetat pe fosta sa colegă din PAS. Decretul a fost contestat, iar Curtea Constituțională l-a declarat neconstituțional. Ulterior, în timpul unei noi runde de consultări a președintelui cu fracțiunile parlamentare, Durleșteanu a anunțat pe Facebook că își retrage candidatura. Așa că șeful statului a decis să-l propună pe liderul interimar al PAS, Igor Grosu, drept candidat pentru șefia executivului. Nici acesta nu a ajuns în fotoliul de premier, întrucât, în ziua în care urma să fie votat, ședința Parlamentului nu a avut loc din lipsă de cvorum.
După a doua tentativă de numire a unui Guvern, președintele a sesizat CC privind stabilirea circumstanțelor pentru dizolvarea Parlamentului, în ciuda faptului că în legislativ exista o majoritate formalizată, care l-a propus la funcția de premier pe ambasadorul țării noastre în Rusia, Vladimir Golovatiuc. PSRM și Platforma ”Pentru Moldova” au depus sesizări la Înalta Curte, însă fără succes. Iar președintele Parlamentului, Zinaida Greceanîi, a adresat o scrisoare la Consiliul Europei, iar reprezentanții instituției au răspuns că dizolvarea legislativului este o măsură de ultim recurs și a îndemnat toate părțile să discute pentru a depăși criza politică.
