Alina Palii, avocata femeii cu patru copii care a fost amendată cu 25 de mii de lei pentru presupusă corupere electorală a venit cu o reacție. Într-o intervenție pentru CANAL5, apărătoarea afirmă că dosarul nu se bazează pe dovezi directe, ci pe presupuneri și informații incomplete din materialele cauzei.
ALINA PALII, avocat
– În realitate, nu există posibilitatea de a stabili cu exactitate cum și de unde a ajuns o persoană pe aceste liste. Iar organele de drept, care ar fi trebuit în primul rând să clarifice acest aspect, nici măcar nu au vrut să audă argumentele noastre atunci când le explicam că persoanele respective nu sunt beneficiarii transferurilor de care sunt acuzate. Agenții constatatori, de regulă polițiștii de sector, nici măcar nu și-au propus să analizeze în profunzime aceste cazuri. Toți afirmau același lucru: că au primit indicații de la Chișinău. Li s-au transmis liste și au avut sarcina de a sancționa persoanele incluse în acestea.
Potrivit avocatei, în dosar sunt incluse doar liste cu numere de telefon și date sumare despre presupuse mesaje, fără a putea fi identificat expeditorul sau verificat dacă mesajele au fost efectiv recepționate ori citite. Avocata susține că solicitările adresate operatorilor de telefonie nu au dus la clarificări, întrucât aceste date pot fi oferite doar organelor de drept, iar în instanță nu ar fi fost prezentate probe concludente care să confirme acuzațiile.
ALINA PALII, avocat
– Toate aceste dosare sunt construite pe presupuneri, pe documente nemotivate și chiar pe documente cu un conținut îndoielnic, a căror autenticitate este foarte greu de verificat. În repetate rânduri, în calitate de avocat, am solicitat informații de la operatorii de telefonie mobilă care au furnizat date organelor de drept. Era vorba despre informații potrivit cărora fiecare dintre persoanele amendate ar fi primit anumite mesaje pe numărul său de telefon.
Operatorii mi-au răspuns că nu îmi pot oferi aceste date, nici măcar în calitate de avocat, deoarece ele sunt furnizate exclusiv organelor de drept. Iar organele de drept, care aveau obligația să clarifice toate detaliile, au prezentat instanței doar o listă cu numere de telefon și informații sumare.
Ea mai afirmă că persoanele vizate în astfel de dosare provin, în mare parte, din categorii social vulnerabile și ar fi putut figura în baze de date ale beneficiarilor de compensații sau ajutoare sociale, fără legătură directă cu presupusele fapte. Totodată, potrivit avocatei, în unele cazuri polițiștii ar fi acționat pe baza unor liste primite de la nivel central, fără verificări individuale. În ceea ce privește practica judiciară, ea susține că peste jumătate dintre dosarele pe care le-a gestionat au fost câștigate în instanță, în special în Chișinău și sudul țării. Totuși, în nord, spune avocata, deciziile instanțelor de fond sunt mai des contestate și modificate în apel, iar sancțiunile menținute.
ALINA PALII, avocat
– Da, am avut multe astfel de dosare, aproximativ 200 de procese-verbale cu care am lucrat. Dacă ar fi să vorbesc în procente, aș spune că în aproximativ 60% dintre cazuri am avut câștig de cauză, iar în circa 40% sancțiunile au rămas în vigoare. Într-adevăr, se observă că în sudul țării și în Chișinău judecătorii anulează mai frecvent aceste procese-verbale.
Probabil că acești magistrați sunt deja obosiți de astfel de cauze și pun pe primul plan propria analiză a probelor și a circumstanțelor dosarului. În nordul țării există, de asemenea, judecători profesioniști, pentru care legea și reputația profesională sunt mai importante decât eventualele indicații care le-ar putea fi transmise. Totuși, chiar și atunci când instanțele de fond anulează procesele-verbale, de cele mai multe ori, în instanțele de apel din nord, aceste hotărâri sunt anulate, iar procesele-verbale inițiale sunt menținute în vigoare.
Potrivit legislației, dosarele nu mai pot fi contestate la Curtea Supremă de Justiție, a menționat Alina Palii. Respectiv, hotărârile Curții de Apel nu mai pot fi contestate pe cale ordinară.
În același timp, la cererea depusă de Palii prin intermediul instanței, Curtea Constituțională va analiza dacă amenzile sunt prea mari. Dacă acestea vor fi reduse, persoanele deja sancționate ar putea cere micșorarea amenzilor, a mai declarat avocata
