În Moldova ar urma să fie introdus un impozit pe darurile de nuntă. Ministerul Finanțelor propune perceperea unui procent din sumele oferite în plicuri la nunți, cumetrii, aniversări sau alte evenimente festive. În general, orice cadouri primite de la prieteni, cunoscuți sau colegi vor fi considerate venit impozabil: beneficiarul va trebui să declare suma primită și să achite impozitul pe venit aferent. Excepție vor face doar cadourile primite de la rudele de gradul întâi și transferurile de bani între soți.
Acest „know-how” este prevăzut în proiectul reformei fiscale care urmează să fie implementată în anul 2027 sub denumirea ambițioasă „Moldova lucrează, Moldova investește”.
Utilizatorii rețelelor sociale deja presupun cum ar putea arăta nunțile moldovenești începând de anul viitor.
Inovațiile propuse de Ministerul Finanțelor nu se opresc însă aici. În prezent, impozitul pe venit din salariu este de 12%. După reformă, pentru majoritatea angajaților se propune reducerea acestuia la 7%. Pentru cetățenii cu venituri anuale mai mari de 1 milion de lei se propune o cotă de 15%. De asemenea, se propune reducerea contribuției pentru asigurarea medicală obligatorie de la 9% la 7%. În locul scutirii personale, angajatul ar urma să primească direct câte 500 de lei lunar, plus încă 200 de lei pentru fiecare copil minor. La prima vedere, veniturile angajatului ar trebui să crească, deoarece în prezent acesta economisește aproximativ 300 de lei pe lună datorită scutirii personale. Însă lucrurile nu sunt atât de simple precum par la prima vedere.
CE SE VA SCHIMBA PENTRU ANGAJAȚI
Impozitul pe venit din salariu 12% → 7% (15%)
Asigurarea medicală obligatorie 9% → 7%
În locul scutirii personale 500 lei (+200 lei pentru fiecare copil)
În prezent, contribuțiile de asigurări sociale de stat pentru angajați sunt plătite de angajator și variază între 24% și 32% din salariu, în funcție de categoria angajatului. După reformă, autoritățile intenționează să stabilească o cotă unică de 21% și să transfere obligația de plată către angajat.
CONTRIBUȚIILE DE ASIGURĂRI SOCIALE
Acum Se propune
24–32% din salariu 21% din salariu
În consecință, după toate aceste reforme promovate de PAS, salariul net primit efectiv de angajat ar putea nu să crească, ci chiar să scadă. De aceea, în proiectul politicii fiscale pentru anul 2027 se menționează că: „Angajatorii trebuie să recalculeze salariile brute astfel încât salariul net al angajaților după intrarea în vigoare a reformei să rămână cel puțin la același nivel ca înainte de 1 ianuarie 2027”. (
PROIECTUL POLITICII FISCALE PENTRU 2027
„Angajatorii trebuie să recalculeze salariile brute astfel încât salariul net al angajaților după intrarea în vigoare a reformei să rămână cel puțin la același nivel ca înainte de 1 ianuarie 2027.”
Cu alte cuvinte, reducerea poverii fiscale nu va duce, în practică, la diminuarea cheltuielilor companiilor. Tot în 2027 este planificată eliminarea cotelor reduse de TVA și aplicarea cotei standard de 20% aproape pentru toate bunurile și serviciile, ceea ce va duce la o creștere rapidă a prețurilor pentru numeroase produse și servicii. De exemplu, se vor scumpi produsele alimentare, inclusiv cele produse de agricultorii moldoveni, deoarece o parte dintre acestea beneficiază în prezent de TVA redus. Același lucru este valabil și pentru medicamente, locuințele noi și chirii — aplicarea TVA de 20% se va reflecta imediat în prețuri.
De asemenea, ar putea crește tarifele la gazele naturale, pentru care în prezent se aplică o cotă redusă de TVA de 8%, precum și la energia electrică, pentru care în prezent TVA nu este perceput. Se propune majorarea impozitelor pe dividende și pe dobânzile aferente depozitelor bancare, majorarea impozitării tranzacțiilor de vânzare a bunurilor imobile și introducerea unei noi formule pentru importul automobilelor: TVA de 20% plus acciz pentru mașinile mai vechi de 4 ani. Pentru companii se propune trecerea la un model similar celui estonian: dacă profitul nu este retras, ci este investit, impozitul este 0%. Dacă profitul este retras, se va aplica un impozit de 15%, plus încă 7% impozit pe dividende.
PROIECTUL POLITICII FISCALE PENTRU 2027
*Impozitul pe dividende pentru persoane fizice 6% → 7%
*Impozitul pe veniturile din dobânzile depozitelor bancare: 6% → 7%
*Vânzarea apartamentelor, caselor și
terenurilor pentru construcții TVA 20%
* Impozitarea importurilor
de autovehicule TVA 20% + acciz (pentru mașinile mai vechi de 4 ani)
*Impozitul pe profitul companiilor: 0% (dacă profitul este reinvestit)
15% + 7% (pe dividende)
Guvernul afirmă că scopul noii politici fiscale este ca orice cetățean care muncește să câștige mai mult, fiecare antreprenor să poată investi mai mult în dezvoltarea economică a țării, iar sistemul fiscal să devină mai simplu și mai comod.
Economiștii au însă o altă opinie: bugetul se confruntă cronic cu dificultăți în colectarea veniturilor, astfel autoritățile încearcă să obțină mai mulți bani de la populație și mediul de afaceri prin majorarea generală a impozitelor.
VLADIMIR GOLOVATIUC, expert economic: „Politica fiscală urmărește, de regulă, două obiective – unul de stimulare și unul bugetar. Obiectivul bugetar este asigurarea unor resurse suplimentare pentru buget. Obiectivul de stimulare vizează schimbarea situației economice, asigurarea creșterii economice, crearea noilor locuri de muncă și așa mai departe. Din păcate, proiectul prezentat al politicii fiscale pentru anul 2027 urmărește în totalitate obiective bugetare, adică identificarea unor resurse suplimentare pentru buget și pentru guvern”.
De altfel, guvernul nici nu ascunde faptul că intenționează să majorize semnificativ bugetul după această reformă fiscală. Doar prin eliminarea cotelor reduse de TVA și introducerea generalizată a cotei standard de 20%, Ministerul Finanțelor estimează că va obține aproape 9 miliarde de lei suplimentar. Iar efectul net asupra bugetului după toate restituirile și deducerile fiscale este estimat de minister la 6 miliarde de lei. Astfel, întreaga țară va plăti pentru practica PAS de a trăi pe datorie. Pentru că a venit timpul rambursării împrumuturilor. În prezent, Moldova rambursează mai mult decât primește. Autoritățile justifică acumularea datoriilor prin faptul că, fără acestea, statul s-ar confrunta cu o lipsă și mai mare de resurse financiare. Experții au avertizat însă că, în locul împrumuturilor și al cheltuielilor nejustificate, accentul trebuia pus pe dezvoltarea economiei.
