Creștinii ortodocși din Republica Moldova îi sărbătoresc pe 3 iunie pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, considerați printre cei mai importanți ocrotitori ai creștinismului. Ziua are o semnificație aparte atât în calendarul religios, cât și în tradițiile populare, fiind marcată prin slujbe religioase, obiceiuri vechi și numeroase onomastici.
Sfinții Constantin și Elena sunt cunoscuți pentru rolul pe care l-au avut în răspândirea credinței creștine în Imperiul Roman. Împăratul Constantin cel Mare este cel care a emis Edictul de la Milano, în anul 313, document ce a pus capăt persecuțiilor împotriva creștinilor și a permis practicarea liberă a religiei. Mama sa, Elena, este pomenită în tradiția creștină pentru descoperirea Sfintei Cruci la Ierusalim.
În Republica Moldova, zeci de mii de persoane își sărbătoresc astăzi ziua numelui. Potrivit datelor oficiale, cele mai răspândite prenume sunt Constantin și Elena, dar și derivate precum Costel, Costică, Constanța, Ileana sau Nuța.
Sărbătoarea este însoțită și de numeroase tradiții populare. În unele regiuni, ziua este cunoscută drept „Constantinul Puilor” sau „Constantin Graur”, fiind legată de perioada în care păsările își învață puii să zboare. Din bătrâni se spune că în această zi nu este bine să se muncească în gospodărie sau pe câmp, pentru a evita pagubele, incendiile ori distrugerea recoltelor.
Tot pe 3 iunie, ciobanii obișnuiau să stabilească formarea stânelor și împărțirea laptelui, iar gospodarii respectau diferite ritualuri pentru protecția animalelor și a casei. În multe sate s-a păstrat și obiceiul de a dărui cruciulițe sau mici simboluri religioase apropiaților, ca semn de noroc și ocrotire.
Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena rămâne una dintre cele mai importante zile din tradiția ortodoxă, îmbinând credința religioasă cu obiceiurile populare transmise din generație în generație.
