Moldova pierde rapid poziții în Indexul mondial al calității elitelor, elaborat de Fundația pentru Activități de Creare a Valorii, cu sediul în Elveția. Dacă în 2023 țara noastră ocupa locul 48, astăzi se află deja pe locul 75. Minus 26 de poziții în trei ani. În prezent, Moldova se situează între Columbia și Togo.
Fostul prim-ministru Vlad Filat consideră că această prăbușire nu mai poate fi explicată prin propagandă, justificări sau retorică triumfalistă. În opinia sa, lumea începe să vadă tot mai clar ceea ce oamenii simt de mult timp în viața de zi cu zi: statul devine tot mai slab, economia – mai dependentă, instituțiile – și mai vulnerabile, iar sistemul de guvernare își pierde treptat capacitatea de a asigura o dezvoltare reală.
„Ani la rând ni s-a spus că avem „cea mai bună guvernare”, „cele mai curate reforme”, „cele mai mari succese externe”. Dar un stat nu poate fi construit din PR politic, sloganuri și conferințe internaționale. Indicatorii reali arată altceva: depopulare accelerată, pierdere de competitivitate, migrație masivă, creșterea dependenței externe, scăderea încrederii în instituții, blocaje economice și administrative. Și poate cel mai grav este că această degradare are loc exact în perioada în care Republica Moldova beneficiază de cel mai mare sprijin extern din istoria sa. Asta înseamnă că problema nu mai poate fi explicată prin lipsa banilor sau lipsa susținerii internaționale.
Problema este modul în care este administrat statul, a scris Vlad Filat.
Elitele slabe consumă resurse, concentrează puterea și transformă dezvoltarea țării într-o campanie nesfârșită de imagine politică. Iar atunci când statul începe să piardă calitatea propriilor elite, începe să-și piardă și viitorul, este convins fostul premier.
Adăugăm că autorii studiului – economiștii Tomas Casas și Guido Cozzi – definesc elitele drept grupuri care controlează resurse-cheie și iau decizii strategice. Principalul criteriu de evaluare este ceea ce fac aceste grupuri: creează valoare nouă pentru societate sau se ocupă cu extragerea rentei. Cu alte cuvinte, dacă ajută la dezvoltarea economiei, implementarea tehnologiilor, consolidarea concurenței și susținerea capitalului uman — sau dacă folosesc puterea, monopolurile, resursele administrative și influența politică exclusiv pentru a-și întări propriile poziții.
Țările cu elite de înaltă calitate mizează pe inovații, piețe deschise, guvernare eficientă și dezvoltare pe termen lung. Acolo, elitele sunt interesate de creșterea economiei în ansamblu, deoarece au de câștigat pe seama unui stat puternic. Calitatea scăzută a elitelor reprezintă un model complet diferit. Este o economie a privilegiilor, a controlului manual și a dependenței de conjunctura politică. Aici elitele nu creează, ci redistribuie beneficii. Nu dezvoltă concurența, ci o blochează. Nu construiesc instituții, ci le substituie prin înțelegeri personale și influență politică.
Studiul realizat acoperă 151 de țări și aproape 150 de indicatori — de la corupție și concentrarea puterii până la calitatea guvernării și capacitatea economiei de a genera dezvoltare. Serviciile de presă ale Guvernului, Parlamentului și Președinției nu au răspuns la apelurile noastre pentru a comenta acest clasament.
