Scandalul din jurul numelui lui Octavian Goga a revenit în centrul atenției publice în România. Motivul a fost o scrisoare deschisă a Institutului Național pentru Studierea Holocaustului, semnată de zeci de personalități publice.
În document se afirmă direct: glorificarea publică a unui politician cu o agendă vădit xenofobă și antisemită nu este doar moral inacceptabilă, ci poate intra sub incidența răspunderii penale. Apelul a venit ca răspuns la declarația „unui grup de intelectuali din Cluj”, care a considerat că „a pedepsi un astfel de om” ar fi „o greșeală de neiertat”. Drept pedeapsă, în acest caz, a fost considerată demontarea recentă a bustului lui Octavian Goga din Iași.
Decizia a fost luată de autoritățile locale după o presiune îndelungată din partea organizațiilor civice. Demontarea a devenit un precedent de aplicare în practică a noilor norme juridice. Autorii scrisorii amintesc că, la sfârșitul anului 2025, în România au fost înăsprite prevederile legislative care interzic promovarea persoanelor implicate în organizații fasciste, rasiste sau xenofobe.
Este vorba despre așa-numita „legea Wexler”, care a completat actele normative anterioare. Potrivit noilor prevederi, chiar și comemorarea simbolică a unor astfel de figuri — de la denumiri de străzi până la monumente — poate fi considerată infracțiune.
La acestea, autorii scrisorii adaugă numeroase fapte istorice documentate despre personalitatea și activitatea lui Goga.
Autorii scrisorii deschise menționează că, în 1935, Octavian Goga a fondat Partidul Național-Creștin — un partid de extremă dreaptă, fascist, xenofob și antisemit, al cărui președinte a rămas până la moarte, simbolul lui era tricolorul cu o svastică în centru, iar sloganul — „România a românilor!”. „În campania electorală din 1937, afișele antisemite au fost folosite ca materiale de propagandă. În ianuarie 1938, poetul a semnat, în calitate de prim-ministru, Decretul privind revizuirea cetățeniei.
Acesta a fost primul act legislativ al Holocaustului în România, în urma căruia o treime dintre evreii din țară au fost lipsiți de protecția statului. În plus, guvernul Goga a adoptat decizii privind interzicerea ziarelor editate și redactate de jurnaliști evrei, excluderea evreilor din administrația publică, îndepărtarea lor din comerțul cu bunuri aflate sub monopol de stat, privarea lor de posibilitatea de a studia etc.”, se menționează în scrisoare.
După cum scria chiar Goga în 1935: „Am fost la Roma și la Berlin, am vorbit cu Mussolini și Hitler, sunt fericit că am văzut acolo asemenea sentimente patriotice și îmi pare rău că nu pot duce tineretul să vadă cum defilează batalioanele pe platou… Trebuie să scăpăm de jidani și să curățăm România.” Octavian Goga a fost chiar înmormântat cu o svastică pe piept. Aceasta a fost voința sa.
A-l justifica pe Goga în prezent înseamnă a denatura istoria și a atenta la ordinea democratică, afirmă autorii scrisorii.
Între timp, la Chișinău, în pofida apelurilor structurilor internaționale pentru drepturile omului, inclusive a Centrului Simon Wiesenthal, autoritățile nu au întreprins deocamdată pași similari.
Aici există în continuare o stradă care poartă numele lui Goga, iar bustul său se află pe Aleea Clasicilor. Criticii consideră această poziție drept un dublu standard. Pe de o parte, Chișinăul declară aderarea la valorile europene și condamnă Holocaustul și ideologiile totalitare. Pe de altă parte, păstrează simboluri legate de figuri a căror activitate politică contravine acestor principii.
Solicitările CANAL 5 către serviciul de presă al Ministerului Culturii și către șeful acestuia, Cristian Jardan, precum și către serviciul de presă al primăriei capitalei, de la care am dorit să aflăm dacă autoritățile moldovene intenționează să demonteze monumentul lui Octavian Goga și să redenumească strada care îi poartă numele la Chișinău, au rămas deocamdată fără răspuns.
