Consecințele războiului din Iran se vor resimți dureros la nivel global. Prețurile pentru aproape toate bunurile sunt așteptate să crească, atingând cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Aceasta este concluzia unui raport recent al Băncii Mondiale. Potrivit documentului, indicele global al mărfurilor ar putea crește cu circa 16%, cea mai bruscă creștere după 2022. În sectorul energetic, indicele prețurilor la energie este așteptat să crească cu aproximativ 24%.
Principalul factor este închiderea Strâmtorii Hormuz, care a provocat un șoc major pe piețele de energie și a perturbat lanțurile globale de aprovizionare.
Astfel, impactul este semnificativ pe mai multe segmente. În cazul petrolului, Banca Mondială estimează un preț mediu de 86 de dolari per baril de țiței Brent pentru acest an, o revizuire drastică față de prognoza din ianuarie, de 60 de dolari. În condițiile în care scenariul de bază presupune că cele mai severe întreruperi ale aprovizionării se vor încheia până în luna mai. În cazul înrăutățirii situației, pe piața mondială ar putea apărea un deficit uriaș de produse petroliere.
Prin Strâmtoarea Ormuz trece aproximativ 30% din comerțul mondial cu gaze naturale lichefiate, iar rute alternative pentru livrările din Qatar și Emiratele Arabe Unite practic nu există, amintesc analiștii.
În martie, gazul natural lichefiat din Asia s-a scumpit cu aproape 94%, iar cel din Europa cu 59%, potrivit calculelor Băncii Mondiale. Această tendință este așteptată să continue.
În același timp, prețurile la îngrășăminte sunt estimate să crească cu 31 la sută, având în vedere că producția acestora depinde direct de gazele naturale și produsele petroliere, ceea ce le face extrem de sensibile la costurile energiei. Acest lucru reduce rentabilitatea și poate afecta investițiile în lucrările agricole, punând astfel în pericol recoltele viitoare.
Costul principalelor metale, inclusiv aluminiul, cuprul și staniul, este de asemenea așteptat să atingă maxime istorice. Metalele prețioase vor crește în preț cu 42%.
„Războiul lovește economia globală în valuri cumulative: mai întâi prin creșterea prețurilor la energie, apoi prin creșterea prețurilor la alimente și, în final, prin inflația generală”, notează Indermit Gill, economist-șef al Băncii Mondiale, descriind mecanismele crizei ca o serie de lovituri.
În același timp, închiderea Strâmtorii Hormuz a blocat rute cheie pentru țările importatoare de alimente: costurile transportului de marfă și ale combustibilului cresc, ceea ce scumpește automat totul, de la pâine la săpun.
Banca Mondială avertizează clar cine va resimți cel mai puternic aceste efecte. „Cei mai săraci oameni, care cheltuiesc cea mai mare parte din veniturile lor pe alimente și combustibil, vor fi cei mai afectați”, a declarat Indermit Gill. El a subliniat ideea printr-o formulare sugestivă: „Războiul este dezvoltare în sens invers.”
Situația din Iran are deja efecte negative în Republica Moldova. Costurile la carburanți au explodat, iar autoritățile și experții anticipează un val de scumpiri în lanț. Ministrul Agriculturii, Ludmila Catlabuga, a declarat că prețurile produselor alimentare ar putea crește cu până la 10 la sută, în timp ce economistul Veaceslav Ioniță estimează majorări și mai accentuate, de 20–25%.
Scumpirile se resimt și în transportul public: au crescut tarifele atât în Capitală cât și pentru cursele interurbane. În agricultură, impactul este și mai puternic. Creșterea prețului la motorină majorează costurile lucrărilor agricole și pun în pericol lucrările de primăvară, iar scumpirea îngrășămintelor cu 40–50 la sută, pune o presiune suplimentară asupra fermierilor.
Reprezentanții sectorului avertizează că, dacă situația nu se îmbunătățește, din această toamnă ar putea urma reducerea lucrărilor agricole, scăderea calității acestora și chiar riscul ca unele terenuri să rămână neprelucrate. Guvernul de la Chișinău a anunțat unele măsuri de susținere a fermierilor, dar care sunt insuficiente susțin aceștia. Suport suplimentar pentru populația social-vulnerabilă, care va fi afectată de creșterea prețurilor, Executivul nu a pregătit deocamdată.
