La fel ca în cazul evaluării judecătorilor, desfășurarea vettingului în rândul procurorilor a dus la un deficit de cadre. Cu o criză de angajați s-a confruntat, printre altele, și Procuratura Anticorupție. Potrivit șefului instituției Marcel Dumbrăvan, PA se confruntă cu un deficit semnificativ de personal, care afectează direct capacitatea instituției de a gestiona volumul mare de dosare complexe. Din numărul total de posturi prevăzute, aproape jumătate rămân neacoperite, iar instituția se bazează inclusiv pe procurori detașați pentru a menține activitatea operativă.
MARCEL DUMBRĂVAN, procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție
Procesul de veting încă nu este finisat. Prin urmare, noi nu cunoaștem câți procurori vor rămâne până într-o finală în funcția respectivă. Deci, împreună cu Procurorul General, întreprindem toate măsurile pentru a acumula procurori prin detașare la Procuratorul Anticorupției, deoarece noi avem cauze destul de complexe și complicate.
La moment pot comunica că noi, împreună cu Procurorul General, am detașat 15 procurori care activează în Procuratura Anticorupție, însă, după statele de personal, de fapt avem angajați 22 de procurori. Însă, 54 de procurori, conform statelor, ar trebui să se afle în funcție. La moment suntem în lipsa a 15 funcții de procurori fără detașare sau fără ocupare pe loc permanent.
După finalizarea vettingului, ar putea urma reforme și reorganizări interne, spune Dumbrăvan.
MARCEL DUMBRĂVAN, procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție
Inițiativa mea este ca să vedem întâi ce se întâmplă cu vetingul, după care o să mă gândesc la o formulă, posibil nouă, de reformare un pic a Procuraturii Anticorupției după unele priorități, unele cauze penale, dar asta o să fie puțin mai târziu, ulterior. La moment, Procuratura Anticorupției lucrează în formatul care îl avem.
Așa s-a gândit și legiuitorul, ca să modifice codul de procedură, ca procuratorile specializate să susține acuzarea și în Curtea de Apel. Noi avem pe rol peste 220 de dosare penale, acum pe rolul Curții de Apel.
Șeful instituției a mai declarat că pledează pentru reunificarea Procuraturii Anticorupție cu Centrul Național Anticorupție și a precizat că a fost elaborat și un proiect de lege în acest sens. El a menționat că, în cazul în care legiuitorul va decide revenirea organului de urmărire penală la forma anterioară, vor fi operate modificările necesare în organigrama Procuraturii Anticorupție. Acest proiect, însă, amintim, a fost criticat de mulți experți, de opoziție și de Comisia de la Veneția.
Totodată, Marcel Dumbrăvan a afirmat că are în vedere și o strategie de instruire și dezvoltare profesională a personalului.
Precizăm că, anul trecut, 15 procurori din cadrul PCCOCS și 10 judecători au părăsit sistemul în urma lansării procesului de vetting.
În timp ce autoritățile susțin că este vorba despre o „curățare” necesară a sistemului, unele voci avertizează că scopul real al vettingului ar fi epurarea sistemului și menținerea în funcții a unor persoane „loiale și obediente” actualei guvernări. Fosta șefă a Procuraturii Anticorupție a acuzat în repetate rânduri implicarea factorului politic în actul de justiție, făcând referire directă la președinta Maia Sandu și la fostul premier Dorin Recean. Acuzațiile au fost respinse de aceștia.
Amintim că procesul de vetting al judecătorilor a fost inițiat în 2024, iar evaluarea procurorilor a început în luna mai a acestui an. Atât judecătorii, cât și procurorii care nu promovează testul de integritate sunt eliberați din funcție și nu mai pot ocupa funcții publice sau în sistemul judiciar pentru o perioadă de 5 până la 7 ani.
În cadrul procesului, magistrații și procurorii sunt obligați să completeze Declarația de avere și interese personale pentru ultimii cinci ani, Declarația privind persoanele apropiate din sistemul judiciar, procuratură și administrația publică, precum și Chestionarul de etică. Lipsa de judecători și procurori apărută în procesul de vetting a dus la tergiversarea proceselor judiciare pe ani de zile și la supraîncărcarea celor care au rămas în funcție.
