Situația drepturilor omului în Republica Moldova continuă să ridice semne de îngrijorare, potrivit raportului „The State of the World’s Human Rights 2025/26”, publicat de Amnesty International. Documentul evidențiază „lipsa unor progrese semnificative și menținerea unor probleme sistemice în mai multe domenii-cheie” scrie Unimedia.info
„Libertatea de exprimare și presa
Raportul arată că libertatea de exprimare rămâne vulnerabilă, fiind afectată de măsuri legislative și administrative considerate restrictive. Jurnaliștii continuă să se confrunte cu presiuni, amenințări și riscuri de hărțuire, ceea ce contribuie la fenomenul autocenzurii.
Libertatea de întrunire
Autoritățile sunt criticate pentru acțiuni care pot limita dreptul la protest, inclusiv prin măsuri legislative formulate vag sau prin intervenții care restricționează desfășurarea liberă a manifestațiilor publice.
Condițiile de detenție și relele tratamente
Raportul semnalează în continuare probleme structurale în sistemul penitenciar, precum supraaglomerarea și condițiile precare. De asemenea, sunt raportate cazuri de tortură și tratamente inumane, care nu sunt întotdeauna investigate eficient.
Impunitatea
Un alt aspect evidențiat este lipsa progreselor în investigarea abuzurilor comise de reprezentanți ai statului. Procedurile sunt lente, iar rezultatele adesea limitate, ceea ce menține percepția de impunitate.
Drepturi sociale și refugiați
Deși Republica Moldova a gestionat un număr mare de refugiați, raportul menționează dificultăți în asigurarea condițiilor pe termen lung, inclusiv accesul la locuințe și servicii. În unele cazuri, reducerea centrelor de cazare a afectat persoanele vulnerabile.
Regiunea transnistreană
Situația drepturilor omului rămâne critică în regiunea transnistreană, unde sunt semnalate restricții severe asupra libertății de exprimare și accesului la informație.
Amnesty International constată că, în comparație cu anii precedenți, progresele sunt limitate, iar unele probleme persistă. În lipsa unor reforme eficiente și a responsabilizării instituțiilor, riscul este ca aceste deficiențe să devină cronice și să afecteze încrederea cetățenilor în stat”, se arată în document.
