La Universitatea Tehnică a Moldovei au avut loc dezbaterile publice dintre cei doi candidați la funcția de rector, Viorel Bostan și Veaceslav Bârdan. Totuși, nu se știe cât de transparent poate fi acest concurs, după ce Guvernul a modificat Codul Educației în contextul reorganizării UTM prin absorbția Universității din Cahul.
Mai exact, schimbarea legislativă îi permite lui Viorel Bostan să candideze pentru un al treilea mandat consecutiv, lucru care anterior era interzis de lege. În aceste condiții, au apărut critici potrivit cărora regulile ar fi fost ajustate special pentru a-i oferi actualului rector o nouă șansă de a rămâne în funcție.
Întrebat de ce a fost necesară mimarea concursului pentru funcția de rector a UTM și organizarea unor dezbateri și de ce nu a fost numit direct, dacă pentru el s-a închis o univeritate și modificat Codul Educației, Bostan a respins interpretările potrivit cărora schimbarea ar fi fost făcută în favoarea sa.
VIOREL BOSTAN, candidat la funcția de rector a UTM
Au fost explicate argumentele, de ce a fost necesară schimbarea articolului cu privire la alegerile rectorului și în primul rând se referea la acele universități care au trecut printr-un proces de fuziune, astfel încât a crescut comunitatea academică.
Și atunci rectorii care au trecut prin acest proces de fuziune, nu au reușit întotdeauna să îndeplinească toate misiunile pe care și le-au pus în mandatul precedent, iar aceste procese de fuziune, sunt procese complicte și atunci li s-a permis rectorilor care au trecut prin fuziunea universităților să mai candideze pentru încă un mandat.
Întrebat dacă Veaceslav Bârdan are șanse reale să câștige scrutinul, în condițiile în care modificările legislative i-ar fi oferit lui un avantaj, Viorel Bostan a respins acuzațiile și a declarat că rezultatul nu poate fi anticipat. Totuși, acesta a admis că se simte favorizat în cursa pentru funcția de rector, invocând rezultatele obținute în cele două mandate anterioare la conducerea Universității Tehnice a Moldovei.
VIOREL BOSTAN, candidat la funcția de rector a UTM
Repet, sunt niște manipulări care a unor oameni care nu cunosc sau intenționat manipulează, cum stau lucrurile într-o universitate. Votează întreaga comunitate academică a universității, rezultatele nu pot fi prezise. Sigur, că eu în prezent mă simt favorizat în sensul în care consider că în ultimele două mandat realizat foarte multe la Universitatea Tehnică și atunci șansele mele de a fi ales de către comunitate pot părea mai bune.
L-am întrebat și pe al doilea candidat la funcția de rector, Veaceslav Bârdan dacă acest concurs este doar o formalitate. Acesta a respins acest lucru și a declarat că este vorba despre un proces firesc, organizat o dată la cinci ani. Candidatul a evitat să comenteze modificările legislative și a spus că intră în cursă cu încrederea că are șanse egale.
VEACESLAV BÂRDAN, candidat la funcția de rector a UTM
Noi am mai concurat cu domnul rector în 2015 și am decis să încerc și de data aceasta să concurez, dar nu comentez zvonuri că s-a făcut, că s-a modificat, nu cred.
Nu ca să-I iau apărarea, nu sunt avocat, dar rezultatele vorbesc de la sine. Eu de rând cu generații întregi de profesori care au dus la creșterea imaginii, creșterea ca Universitate și vreau să continui lucrul ăsta, de aceea nu comentez.
O să luptăm, noi am luptat cu idei, noi vrem ca să meargă treburile mai bine la univeristate. – Cum credeți aveți șanse reale de câștig în acest concurs? – Cel puțin, mă uit din ceea ce spun colegii, din întâlnirile pe care le-am mai avut în campus, deci, 50 la 50. Evident că 50 la 50, urmează să vedem deja.
Alegerile propriu-zise a rectorului UTM se vor desfășura pe 23 aprilie, în nouă secții de votare din subdiviziunile UTM din Chișinău și Cahul. Deocamdată nu a fost anunțată data afișării rezultatelor alegerilor.
Totuși, ținem să amintim că, reacțiile critice în jurul concursul ui pentru șefia UTM au apărut încă din decembrie 2025, după ce Ministerul Educației a propus modificarea Codului Educației astfel încât rectorii universităților reorganizate prin absorbție să poată obține, ca excepție, și un al treilea mandat consecutiv.
În spațiul public, inițiativa a fost criticată dur, inclusiv de rectorul USM, Igor Șarov, care a avertizat că o asemenea schimbare ar alimenta percepția menținerii aceleiași familii la conducerea UTM timp de aproximativ 44 de ani și ar contraveni principiilor de alternanță și transparență. Criticile au fost amplificate și de faptul că Viorel Bostan a candidat în 2025 pe lista PAS la alegerile parlamentare, figurând pe poziția a 17-a, iar ulterior a renunțat la mandatul de deputat pentru a reveni în învățământul superior.
În acest context, o parte a opiniei publice și a opoziției a acuzat că modificarea legislativă i-ar fi oferit actualului rector o nouă șansă reală de a rămâne în funcție, mai ales că el conduce universitatea din 2016. De cealaltă parte, ministrul Dan Perciun și Viorel Bostan au respins acuzațiile, susținând că schimbările au fost gândite pentru a asigura continuitatea managerială în universitățile care trec prin fuziuni și că rectorul este ales exclusiv prin votul comunității academice, nu numit politic.
