La alegerile parlamentare anticipate din Bulgaria, coaliția „Bulgaria Progresistă”, condusă de fostul președinte și euroscepticul Rumen Radev, se află pe primul loc. Conform datelor sondajelor, aceasta nu va obține o majoritate absolută. Datele preliminare, după numărarea a peste 87 la sută din buletinele de vot, arată că „Bulgaria Progresistă” obține 44,56 la sută din voturi. Sondajele de tip exit-poll au prezis anterior victoria coaliției conduse de Rumen Radev. Pe locul al doilea, conform datelor oficiale, se află blocul partidului „Continuăm Schimbarea” și coaliția „Bulgaria Democrată”, cu 13,45 la sută.
Coaliția de centru-populistă GERB-SDS, a fostului prim-ministru Boiko Borisov, ocupă deocamdată doar locul al treilea, cu 13,31 la sută. Sondajele îi acordau anterior locul al doilea, cu 15-16 la sută din voturi. Coaliția condusă de GERB a format penultimul guvern al Bulgariei, care a demisionat în luna decembrie după proteste masive împotriva corupției. În afară de aceste trei forțe, în parlament mai acced, depășind pragul electoral de patru procente, încă două formațiuni politice: „Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți” (DPS), care obține momentan 6,08 la sută, și partidul ultranaționalist „Renașterea”, cu 4,38 la sută. Liderul partidului „Renașterea”, Kostadin Kostadinov, a declarat în repetate rânduri necesitatea menținerii relațiilor cu Federația Rusă.
Rumen Radev a declarat jurnaliștilor că este pregătit să formeze un guvern împreună cu blocul democratic reformist „Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democrată”. Acesta a adăugat că sunt gata să analizeze diferite variante pentru ca Bulgaria să obțină un guvern normal și stabil. Liderul GERB, Boiko Borisov, un vechi adversar politic al lui Rumen Radev, declarase la începutul zilei de duminică faptul că forța sa politică nu va intra la guvernare, însă ulterior a făcut o declarație pe un ton diferit. Boiko Borisov a menționat că alegerile vor stabili cine este primul, dar negocierile vor decide cine va guverna, adăugând că GERB poate intra la guvernare sau poate rămâne în opoziție, subliniind importanța răbdării în politică.
Rumen Radev, pe care oponenții îl numesc nu doar eurosceptic, ci și un politician pro-rus, a vorbit după închiderea secțiilor de votare despre locul Bulgariei în Uniunea Europeană și despre necesitatea ca Europa să se schimbe. Acesta a asigurat că Bulgaria va depune eforturi pentru a rămâne pe calea europeană, menționând însă că o Bulgarie puternică într-o Europă puternică necesită o gândire critică și pragmatism. Conform agenției de presă Reuters, Rumen Radev a declarat că Europa a căzut victimă propriei ambiții de a fi un lider moral într-o lume fără reguli. El a adăugat că Europa are nevoie acum de acțiuni pragmatice și rezultate bune, în special în construcția unei noi arhitecturi de securitate și în restabilirea puterii industriale și a competitivității.
Prezența la vot, conform datelor Comisiei Electorale Centrale din Bulgaria, a fost destul de scăzută, fiind de aproximativ 47 la sută, ceea ce reprezintă circa trei milioane o sută de mii de oameni. Rezultatele oficiale ale alegerilor sunt așteptate în cursul zilei de luni. Actualele alegeri au fost o consecință directă a crizei politice de la sfârșitul anului 2025, când în țară au avut loc cele mai mari proteste din ultimii zece ani. Acestea au început ca manifestații împotriva bugetului pentru anul 2026, dar s-au transformat rapid în proteste împotriva întregului sistem politic și a corupției. În decembrie, guvernul a demisionat, iar președintele a fost nevoit să numească un cabinet de miniștri interimar cu caracter tehnic.
După ce în anul 2021 Boiko Borisov a demisionat în urma unor proteste masive, acesta servind ca prim-ministru cu mici întreruperi din 2009 până în 2021, în Bulgaria s-au schimbat deja zece guverne. Bulgaria este o republică parlamentară, unde Adunarea Populară, parlamentul unicameral format din două sute patruzeci de deputați, adoptă legile, aprobă guvernul și îi poate retrage încrederea în orice moment. Stabilitatea executivului depinde de capacitatea partidelor de a forma o coaliție funcțională. Președintele rămâne o figură importantă, mai ales în momentele de criză, având atribuția de a numi un guvern interimar dacă partidele politice nu reușesc să ajungă la un acord pentru guvernare.
