Un nou semnal neplăcut din partea Uniunii Europene pentru Maia Sandu și PAS. După cum relatează publicația Politico, țările UE au refuzat să accelereze aderarea Ucrainei la Uniune. Iar întrucât Chișinăul, în procesul de integrare europeană, merge la „pachet” cu Kievul, această veste vizează și Republica Moldova.
Chestiunea primirii noilor membri — proces promovat activ de președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen — urma să fie una dintre temele summitului Uniunii Europene de la Nicosia, Cipru, la sfârșitul acestei luni. Însă, după cum a declarat pentru Politico unul dintre înalții oficiali ai UE implicați în pregătire, cel mai probabil această chestiune nici nu va mai fi inclusă pe ordinea de zi.
„Viziunea Ursulei von der Leyen privind o Uniune Europeană semnificativ extinsă, care să includă Ucraina, se confruntă cu un obstacol serios: multe dintre statele membre actuale nu doresc să discute despre acest lucru. „Extinderea trebuie să rămână strictă și bazată pe merit, pentru a-i păstra succesul și credibilitatea”, a declarat ministrul delegat al Franței pentru afaceri europene, Benjamin Haddad”, scrie Politico.
„Viziunea Ursulei von der Leyen privind o Uniune Europeană semnificativ extinsă, care să includă Ucraina, se confruntă cu un obstacol serios: multe dintre statele membre actuale nu doresc să discute despre acest lucru. „Extinderea trebuie să rămână strictă și bazată pe merit, pentru a-i păstra succesul și credibilitatea”, a declarat ministrul delegat al Franței pentru afaceri europene, Benjamin Haddad”.
Publicația notează că numărul țărilor care se opun aderării accelerate este în creștere. Pentru finalizarea cât mai rapidă a procesului de negocieri pledează statele din nordul Europei, în special Suedia și Danemarca. În schimb, principalele economii ale UE — Franța, Germania, Țările de Jos și Italia — se opun oricăror proceduri accelerate. Recent li s-a alăturat și Polonia, care consideră că procesul de aderare trebuie să se desfășoare după aceleași reguli pentru toți candidații.
RADOSLAW SIKORSKI, ministrul afacerilor externe al Poloniei
Comisia Europeană a propus ideea unei „căi scurte” de aderare. Acest lucru nu se va întâmpla. Considerăm că Ucraina trebuie să îndeplinească toate condițiile, așa cum am făcut și noi.
Viitorul prim-ministru al Ungariei Péter Magyar de asemenea a declarat că țara sa nu își va schimba poziția privind aderarea accelerată a Ucrainei și că „este exclus ca Uniunea Europeană să accepte o țară aflată în război”. În grupul statelor care se opun poate fi inclusă și Austria, care încă de acum un an declara că Ucrainei și Moldovei nu ar trebui să li se acorde preferințe în detrimentul statelor din Balcanii de Vest, care așteaptă de ani de zile aderarea la UE.
Astfel, nici în 2028 și nici în 2030 Republica Moldova nu va deveni membră a Uniunii Europene. Or, tocmai pe această promisiune și-au construit întreaga campanie electorală atât Maia Sandu, cât și PAS. Totuși, în prezent, în partidul de guvernământ se mai vehiculează periodic o nouă dată: anul 2032 — totuși în 2028 vor avea loc alegeri prezidențiale, în 2029 alegeri parlamentare, iar actuala putere trebuie să le „împingă” ceva alegătorilor.
Însă, după cum a recunoscut recent într-un interviu pentru RBC-Ucraina ministrul pentru integrare europeană și euroatlantică al Ucrainei Taras Kachka, unele state ale UE, precum Germania, propun Kievului să „aștepte” aproximativ 20 de ani pentru aderarea la Uniunea Europeană, pentru „a se asigura că totul funcționează cum trebuie”. În acest context, perspectivele europene ale Republicii Moldova devin tot mai incerte, iar principalul „mesaj” al PAS, care a monopolizat practic procesul de integrare europeană, își pierde din atractivitate.
Acest lucru este confirmat și de sondajele sociologice: numărul susținătorilor integrării europene în Moldova este în scădere constantă. La rândul său, PAS a găsit noi argumente pentru a explica amânarea datei de începere a negocierilor de aderare. După cum a declarat recent viceprim-ministrul pentru integrare europeană Cristina Gherasimov, subiectele legate de extindere au trecut pe plan secund și chiar terțiar pentru UE, din cauza evenimentelor din Orientul Mijlociu și a problemelor generate de acestea.
