Recent, secretarul de stat al Ministerului Agriculturii Sergiu Gherciu, citat de portalul bani.md, a declarat că autoritățile nu pot forța procesul de creare a camerelor agricole, deoarece acesta este unul voluntar și depinde în totalitate de inițiativa fermierilor.
„Până când Curtea se va pronunța, legea trebuie respectată. Crearea camerelor depinde de voința fermierilor. Ministerul va oferi sprijinul necesar, dar nu obligă pe nimeni să le creeze”, a declarat oficialul.
Este vorba despre controversata Lege privind organizarea și funcționarea camerelor agricole în Republica Moldova, adoptată de majoritatea parlamentară PAS, în pofida protestelor fermierilor, în martie 2025.
Ulterior însă, legea — numită de agricultori „Legea lui Bolea” — a fost contestată la Curtea Constituțională pe 19 decembrie 2025 de un grup de deputați ai fracțiunii „Partidul Nostru”. Cu toate acestea, ea a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026.
Inițiatorul acestui proiect a fost fostul ministru al agriculturii Vladimir Bolea. La acea vreme, el susținea că astfel de structuri reprezintă aproape singura soluție pentru agricultorii din Moldova, deoarece ar duce la creșterea eficienței, productivității și competitivității. De asemenea, afirma că aceste structuri vor fi autonome și complet apolitice.
Fermierii s-au opus categoric acestei idei, acuzându-l pe Bolea de tentative de monopolizare a sectorului agricol și de promovare a intereselor marilor gospodării agricole, conduse, potrivit lor, de persoane apropiate partidului de guvernământ.
De la intrarea în vigoare a legii, nu a fost creată nicio cameră agricolă. Totuși, acum, din declarațiile secretarului de stat al Ministerului Agriculturii, reiese că „până când Curtea Constituțională nu se va pronunța, legea trebuie respectată”. Dar nu se știe cum anume, dacă fermierii sunt împotrivă, mai ales că, potrivit oficialilor, acesta este un proces voluntar?
Într-un comentariu pentru CANAL 5, reprezentantul Asociației „Forța Fermierilor” Alexandru Bădărău a declarat că încă de la început era clar că această lege nu răspunde intereselor agricultorilor și reprezintă un instrument de presiune politică.
Astfel, toate afirmațiile despre o asociere voluntară a fermierilor în așa-numitele camere agricole sunt, cel puțin, neadevărate. Cea mai dură critică din partea fermierilor vizează prevederea prin care proprietarii de terenuri agricole de peste 2 hectare sunt, practic, obligați să devină membri ai camerelor agricole — adică forțat, împotriva voinței lor.
ALEXANDRU BĂDĂRĂU, Asociația „Forța Fermierilor”: „În primul rând, afirmația reprezentantului ministerului că legea nu obligă toți fermierii să fie membri ai acestor asociații este falsă. Acest lucru este prevăzut clar în lege și presupune afilierea automată a tuturor proprietarilor — persoane fizice sau juridice — care exploatează terenuri agricole”.
În al doilea rând, aceste grupuri de inițiativă pentru crearea camerelor sunt, în mare parte, formate din fermieri loiali politic și implicați în politică. Am constatat acest lucru în teritoriu, deoarece în această perioadă — de anul trecut până în prezent — am avut numeroase întâlniri cu fermierii și am pus mereu o întrebare foarte clară. În perioada în care ministerul spunea că legea a fost supusă consultărilor prin așa-numite întâlniri, când Bolea era ministru, eu nu am auzit niciodată întrebarea: vor fermierii sau nu implementarea acestor camere?
La această întrebare, 100% dintre fermieri răspund negativ — nu doresc încă o structură birocratică.
În plus, în lege există și o altă prevedere importantă, care stabilește mecanismul de finanțare din bugetul de stat a gospodăriilor incluse în camerele agricole. Totuși, spune Alexandru Bădărău, nu se indică nici raportul procentual, nici sumele concrete ale subvențiilor, ceea ce oferă politicienilor încă un instrument de presiune asupra fermierilor — cel financiar.
ALEXANDRU BĂDĂRĂU, Asociația „Forța Fermierilor”: „Va exista o afiliere politică și o influență din partea politicienilor asupra acestei structuri, tocmai pentru că ea este sau va fi finanțată din bugetul de stat, așa cum a fost planificat și declarat de mai multe ori de politicienii noștri. Pentru că, în mod independent, fermierii nu vor putea crea și menține o structură atât de mare.
Dacă analizăm modelul propus — cel austriac — acesta implică costuri foarte mari, pe care cineva trebuie să le suporte. Chiar dacă politicienii spun că va fi o organizație independentă și apolitică, totuși sprijinul financiar din partea statului, promis de ei, devine un instrument de presiune, deoarece vor putea influența alocarea acestor fonduri”.
În același timp, reprezentanții Asociației „Forța Fermierilor” atrag atenția că agricultorii se confruntă în prezent cu probleme mult mai grave. Datoriile guvernului față de fermieri din anii precedenți la plata subvențiilor cresc de la o zi la alta și se apropie deja de o sumă enormă — de aproape 6 miliarde de lei.
În plus, în plină criză a combustibilului, când prețurile la motorină au crescut cu peste 13 lei pe litru în doar trei luni, și încă în perioada semănatului, autoritățile nu au oferit un sprijin real agricultorilor. Singura măsură a fost promisiunea de a aloca 108 milioane de lei din bugetul de stat pentru compensarea accizelor la motorină, sumă pe care fermierii o consideră insuficientă, în condițiile în care doar câțiva producători vor putea beneficia de acest ajutor.
Reamintim că, anterior, Consiliul Asociațiilor cu Profil Agroalimentar a acuzat Ministerul Agriculturii că accelerează forțat procesul de creare a camerelor agricole, în pofida faptului că legea este contestată la Curtea Constituțională. Organizația a criticat organizarea ședințelor în diferite raioane pentru constituirea camerelor agricole regionale, în timp ce fermierii se opun acestei inițiative. Consiliul a cerut guvernării PAS să suspende procesul până la pronunțarea Curții Constituționale. Am solicitat o reacție din partea Ministerului Agriculturii, însă până la momentul difuzării materialului nu am primit un răspuns.
