Pe rafturile magazinelor din Moldova, făina de porumb sau păsatul sunt de mult timp, în principal, produse de import. Experții constată: porumbul își pierde pozițiile în Moldova. După cum a declarat pentru bani.md economistul Iurie Rija, dacă în anii 2021–2022 exportul de porumb a depășit 1 milion de tone, în acest sezon — din vara anului 2025 până în martie 2026 — Moldova a exportat doar 207,5 mii de tone. O scădere de 5,7 ori! Fermierii renunță tot mai des la cultivarea porumbului: secetele frecvente și căldurile extreme fac ca această cultură iubitoare de umiditate să fie prea riscantă.
ALEXANDRU SLUSARI, director executiv al Asociației „Forța Fermierilor”
Această tendință este legată, în primul rând, de schimbările climatice. În al doilea rând, de inacțiunea statului, care nu reacționează în niciun fel, ci doar spune la televizor ce trebuie să se semene și ce nu. Cine spune asta, să ia el 200 de hectare de teren și să arate cum trebuie semănat, ce trebuie semănat și să explice, pentru că teoretic este foarte ușor să vorbești.
Dar porumbul este o cultură foarte importantă și oricum nu va dispărea din rotația culturilor, deoarece foarte mulți proprietari de cote doresc să primească plata arendei anume în porumb, întrucât mulți oameni din mediul rural au animale. Iar cu bani, dacă se plătește cu ei arenda, nu poți hrăni animalele.
Potrivit lui Alexandru Slusari, pentru Moldova porumbul este o cultură agricolă strategică. Pe lângă faptul că este o sursă de hrană pentru animale, este și o foarte bună cultură premergătoare în rotația culturilor. Spre deosebire, de exemplu, de floarea-soarelui, ale cărei suprafețe depășesc acum de două ori norma admisă în rotație și care epuizează puternic solul.
ALEXANDRU SLUSARI, director executiv al Asociației „Forța Fermierilor”
Iar statul ar trebui să se gândească cum să stimuleze menținerea porumbului, ca să nu ajungem într-o situație precum cea cu sfecla de zahăr. S-au introdus plăți directe pe hectar pentru sfeclă atunci când mai aveam doar 11 mii de hectare și s-a pus problema dacă vom putea să ne asigurăm cu zahăr.
Specialiștii nu văd, în viitorul apropiat, o cultură agricolă care ar putea înlocui cu adevărat porumbul. O altă problemă este că schimbările climatice chiar au loc și trebuie să ne adaptăm la ele. Potrivit lui Alexandru Slusari, statul ar trebui să aibă o strategie specială de dezvoltare a sectorului agricol în condițiile schimbărilor climatice și să sprijine irigarea.
Însă, deocamdată, toate aceste măsuri de adaptare rămân pe hârtie sau în promisiuni electorale. Sau se limitează la dispoziții venite de sus: în urmă cu trei ani, ministrul de atunci al agriculturii, Vladimir Bolea, intenționa la modul serios să interzică prin lege cultivarea porumbului în regiunile de sud ale țării.
