Comisia Electorală Centrală din Moldova a inițiat modificări la Codul Electoral, invocând necesitatea „îmbunătățirii procedurilor” după alegerile parlamentare din 2025. Însă amendamentele propuse au provocat deja reacții dure în autonomia găgăuză, unde se crede că nu e vorba despre schimbări tehnice, ci despre o redistribuire a competențelor.
Potrivit proiectului, CEC ar putea obține atribuții extinse, inclusiv dreptul de a supraveghea alegerile din Găgăuzia și posibilitatea de a anula deciziile organelor electorale regionale, chiar și în ceea ce privește admiterea candidaților.
De asemenea, se modifică procedura de formare a comisiei electorale locale: dacă Adunarea Populară nu aprobă componența acesteia în termenele stabilite, dreptul de numire revine autorităților centrale. În document apar și noi cerințe pentru candidații la funcția de bașcan — studii superioare obligatorii, cunoașterea limbii române și o perioadă de rezidență în Găgăuzia de cel puțin 10 ani. Aceste prevederi nu erau prevăzute anterior în Legea privind statutul special al autonomiei.
În Găgăuzia se afirmă că astfel de modificări contravin legislației în vigoare, care garantează autonomiei dreptul exclusiv de a organiza și desfășura alegeri în mod independent.
GHEORGHE LEICIU, vicepreședinte al Adunării Populare a Găgăuziei
Cel mai important este că nu suntem de acord ca Comisia Electorală Centrală a țării să fie învestită nu doar cu atribuții de control și de sprijin în realizarea drepturilor electorale ale cetățenilor din Găgăuzia, ci și cu faptul că ea stabilește chiar și componența CEC, cine reprezintă, deși aprobarea este o competență exclusivă a autonomiei. Există și alte aspecte, inclusiv statutul juridic, finanțarea și așa mai departe.
În Adunarea Populară se mai declară că proiectul a fost elaborat fără participarea deplină a reprezentanților autonomiei. Drept răspuns, deputații găgăuzi au transmis deja parlamentului propriile propuneri, în care solicită limitarea competențelor CEC doar la asistență consultativă și metodologică.
CANAL 5 a solicitat o reacție din partea serviciului de presă al CEC, însă până la momentul pregătirii acestui material nu a fost primit niciun răspuns.
Reamintim că, la 3 aprilie, Curtea de Apel Sud, cu sediul la Cahul, a emis o încheiere în urma acțiunii intentate de oficiul Cancelariei de Stat din Comrat și a suspendat toate deciziile adoptate de Adunarea Populară a Găgăuziei la 17 martie 2026: privind stabilirea datei alegerilor pentru 21 iunie, privind constituirea Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei, precum și aprobarea regulamentului de desfășurare a alegerilor pentru Adunarea Populară. Astfel, instanța a admis solicitarea oficiului Cancelariei de Stat și a suspendat aplicarea hotărârilor Adunării Populare până la examinarea cauzei în fond.
La 17 martie, Adunarea Populară a Găgăuziei a stabilit o nouă dată a alegerilor pentru APG — 21 iunie anul curent. De asemenea, deputații autonomiei au decis crearea Comisiei Electorale Centrale. Inițiativa de a denumi organul electoral al Găgăuziei „Consiliul Electoral Central”, așa cum prevede legislația moldovenească, nu a fost acceptată. Argumentul Adunării Populare este că noul Cod Electoral, adoptat de PAS în 2022, nu ține cont de prevederile Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei și, practice, privează regiunea de drepturile sale autonome în organizarea alegerilor.
Cu toate acestea, vicepreședintele CEC al Moldovei, Pavel Postică, a declarat pentru CANAL 5 că hotărârile APG sunt ilegale, deoarece nu corespund noului Cod Electoral. Dacă acest lucru este sau nu adevărat, urmează să decidă Curtea Constituțională. O sesizare în acest sens a fost depusă de Ministerul Justiției. Partidul de guvernământ PAS a respins orice acuzații privind presiunile asupra autonomiei, iar reprezentanții autorităților centrale au subliniat că acționează exclusiv în baza legii.
