Uniunea Europeană se pregătește pentru o posibilă criză energetică prelungită, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, care au perturbat piețele globale de energie. Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a declarat pentru Financial Times că situația actuală se va inrăutăți și ar putea dura mult timp, iar statele trebuie să se asigure că dispun de resurse suficiente.
Deși UE nu se confruntă în prezent cu o criză a securității aprovizionării, autoritățile pregătesc planuri pentru a face față efectelor pe termen lung ale conflictului. El a subliniat că, în cazul unor produse critice, situația ar putea deveni și mai dificilă în următoarele săptămâni.
Criza a fost amplificată de închiderea aproape totală a Strâmtorii Ormuz și de atacurile asupra infrastructurii energetice din regiunea Golfului, ceea ce a dus la creșteri bruște de prețuri și la îngrijorări privind aprovizionarea combustibilului. Inclusiv companiile aeriene și-au exprimat temerile legate de disponibilitatea combustibilului pentru avioane.
Comisarul european a mai declarat că nu exclude o nouă eliberare a rezervelor strategice de energie, dacă situația se va agrava. Luna trecută, statele membre UE au participat deja la cea mai mare astfel de intervenție din istorie, pentru a limita creșterea prețurilor.
În același timp, Jørgensen a precizat că nu sunt planificate modificări ale legislației europene privind încetarea importurilor de gaz natural lichefiat din Rusia în acest an. El a menționat că UE poate conta pe livrări suplimentare din partea Statelor Unite și a altor parteneri, în cadrul pieței libere.
Problemele au fost confirmate anterior și de unii lideri europeni: conflictul a paralizat parțial industria, a suspendat traficul aerian, a dezechilibrat piața alimentară și a accelerat inflația. Șefa Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a avertizat că, dacă conflictul se prelungește, consecințele sale pe termen lung „vor fi greu de imaginat”.
Potrivit cotidianului italian Corriere della Sera, Europa se va confrunta deja în luna mai cu un deficit de kerosen pentru avioane. Conform Politico, aeroporturile britanice se confruntă deja cu lipsă de combustibil, iar următoarele afectate vor fi cele franceze. Publicația de specialitate Argus a raportat că joi prețul kerosenului în Europa a atins un nivel record de 1.900 de dolari pe tonă metrică.
„În ciuda crizei, companiilor aeriene le este greu să economisească combustibil”, notează Politico. „Transportatorii sunt nevoiți să facă rute mai lungi pentru a evita zborurile peste Golful Persic, ceea ce crește consumul de kerosen.” Experții din organizația europeană de gestionare a traficului aerian Eurocontrol estimează că, dacă situația din Orientul Mijlociu nu se schimbă, vara aceasta „vor fi modificate zilnic rutele a aproximativ 1.150 de zboruri”.
Comisia Europeană a făcut apel către țările europene să treacă la un regim strict de economisire a combustibilului. Locuitorilor UE li se recomandă să lucreze de acasă, să reducă viteza pe autostrăzi cu 10 km/h, să folosească mai mult transportul public și să zboare mai puțin cu avionul.
Țările Europei mai au foarte puțin timp pentru a se pregăti pentru șocul energetic. Potrivit băncii americane JP Morgan, ultimul petrolier care va traversa Strâmtoarea Ormuz va ajunge în Europa pe 10 aprilie. După aceasta, livrările de kerosen vor înceta practic.
Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a declarat că singura modalitate de a evita o catastrofă energetică este ridicarea sancțiunilor împotriva resurselor energetice rusești: „Lumea se confruntă cu o criză energetică gravă. Europa este într-un pericol imens. Singura soluție este ridicarea imediată a sancțiunilor impuse sectorului energetic din Rusia”, a afirmat el.
