Celor incomozi li se închide gura, iar cei care laudă și lustruiesc imaginea guvernării sunt recompensați cu milioane din bugetul public. Astfel, opoziția a interpretat distribuirea fondurilor din buget pentru susținerea presei.
Ministerul Culturii a anunțat finalizarea procesului de evaluare a proiectelor depuse în cadrul concursului pentru acordarea banilor din Fondul de subvenționare a mass-mediei. În total, 22 de proiecte au fost selectate.
Printre beneficiarii care vor încasa sume deloc simbolice din bani publici se regăsesc mai multe instituții media cunoscute în spațiul public pentru loialitataea față de guvernarea PAS. Astfel, Programul „Moldova în Dialog: Serii de Coeziune Socială cu Content Bilingv” va primi circa 2 milioane de lei. Emisiunea este difuzată la postul 1 TV, lansat de fondatori de la TV8, inclusiv Mariana Rață.
Postul se declară independent, însă în societate este adesea perceput ca având o abordare selectivă față de actorii politici, ținta investigațiilor jurnaliștilor fiind, în special, reprezentanții opoziției, nu și reprezentanții puterii.
Și emisiunea „Drumul Războiului”, difuzată la TV8 și moderată de Viorica Tătaru și Andrei Captarenco, va beneficia de o finanțare de 250.000 de lei din bani publici.
Cei doi jurnaliști sunt frecvent percepuți de critici ca fiind mai apropiați de pozițiile guvernării, cu o atitudine critică față de opoziție și o susținere constantă a direcției pro-europene, promovată de actuala putere. Cei doi fiind chiar decorați de către președintele Maia Sandu pentru elaborarea proiectului.
Totodată, emisiunea „Asfalt de Moldova. Chipuri și Temelii”, difuzată la Jurnal TV, va beneficia de circa 1,5 milioane de lei din banii contribuabiliilor. Și acest post tv este cunoscut pentru loialitatea față de putere și abordarea critică a oponenților PAS-ului. Jurnal TV este frecvent asociat cu promovarea agendei pro-europene susținute de autorități, ceea ce alimentează percepția că postul contribuie la consolidarea imaginii guvernării, mai ales că unii jurnaliști și realizatori TV, cum ar fi Emilian Crețu, Constantin Cheianu, Alexandru Cozer, au făcut deschis campanie pentru PAS.
Tot din același holding media face parte Jurnal FM, care va primi peste 380.000 de lei pentru proiectul „Cultura Aproape – Radio pentru Comunități Regionale”.
La fel, Agenția de presă Info Prim Neo va primi din bugetul statului aproximativ 730.000 de lei pentru proiectul „Reforma APL în Dialog”. Agenția este asociată cu Realitatea Media Group, condus de Dumitru Țîra, cunoscut pentru poziția sa pro-europeană și o apropiere de agenda guvernării.
Totodată, Portalul Nokta va primi peste 410.000 lei pentru proiectul „Nokta Live History – sezonul 4”. Instituția, condusă de Mihail Serkeli activează în autonomia Găgăuză. Acesta are un discurs exptrem de critic față de autoritățile autonomiei, inclusiv față de bașcanul ales Evghenia Guțul, și loială autorităților centrale, inclusiv față de Maia Sandu.
Ministerul Culturii susține că, majoritatea proiectelor câștigătoare promovează aceleași teme: integrarea europeană, „valorile democratice”, combaterea dezinformării și coeziunea socială. Subiecte care coincid cu agenda oficială a guvernării.
Din cele 22 de proiecte selectate, lipsesc instituțiile media care critică puterea PAS, care fac investigațiile incomode sau proiectele care ar putea pune presiune reală pe instituțiile statului. De altfel, guvernarea a lichidat majoritatea vocilor incomode.
Autoritățile au suspendat licențele mai multor posturi TV și au blocat zeci de portaluri media, invocând combaterea dezinformării. Organizația Amnesty International a atras atenția că presa din Republica Moldova se confruntă cu presiuni crescute, sancțiuni discutabile și un climat care încurajează autocenzura în redacții.
Reprezentanții PLDM au venit cu o declarație oficială pe acest subiect. Partidul consideră îngrijorător modul în care sunt distribuiți banii pentru presă, menționând că:
finanțarea este selectivă; aceleași instituții primesc constant bani; conținutul media promovează tot mai des aceleași mesaje politice.
Potrivit formațiunii, presa care depinde de finanțare evită criticile incomode, pune accent pe subiecte „acceptate” și își adaptează politica editorială pentru a nu pierde accesul la resurse.
Am solicitat o reacție din partea serviciului de presă al PAS și a Ministerului Culturii, pentru a afla cum răspund la acuzații și în baza căror criterii au fost distribuite fondurile, însă nimeni nu a răspuns la apelurile noastre.
