Problema scindării bisericii din Moldova s-a auzit de la tribuna ONU. Arhiepiscopul de Bălți și Fălești, Marchel, a solicitat Organizației Națiunilor Unite să acorde o atenție sporită presupuselor încălcări ale drepturilor religioase din țara noastră. Apelul a răsunat în data de 25 martie, în cadrul dezbaterilor generale ale Consiliului ONU la tema „Rasismul, discriminarea rasială, xenofobia și formele conexe de intoleranță”.
În discursul său, ierarhul a afirmat că Biserica Ortodoxă din Moldova este supusă unor presiuni, subliniind că retorica anticlericală a unor politicieni moldoveni, care prezintă Biserica drept o amenințare la adresa securității naționale, contribuie la această situație. De asemenea, arhiepiscopul a enumerat mai multe presupuse încălcări, printre care riscul retragerii a aproximativ 800 de biserici și mănăstiri din patrimoniul Bisericii Ortodoxe din Moldova și transferul acestora către Mitropolia Basarabiei.
MARCHEL, arhiepiscopul de Bălți și Fălești
Acest lucru contribuie la creșterea unei atmosfere de intoleranță și la limitarea libertăților religioase. O problemă semnificativă o constituie și aplicarea pe scară largă a sancțiunilor administrative împotriva credincioșilor noștri, sub acuzația așa-numitei „coruperi electorale pasive”. Pelerinii noștri se confruntă cu controale intensificate la trecerea frontierei de stat. În plus, continuă un proces judiciar care ar putea duce la retragerea din posesia confesiunii noastre a 800 de biserici, obținute legal de noi prin procedura de restituire.
Totodată, Marchel a afirmat că, Mitropolia Basarabiei ar beneficia de sprijinul guvernării PAS și de finanțare din bugetul României. El a susținut că structurile acestei biserici primesc fonduri din România, iar unor preoți li s-ar oferi bani pentru a trece în jurisdicția acesteia, acuzații respinse anterior de reprezentanții bisericii române.
MARCHEL, arhiepiscopul de Bălți și Fălești
Astfel, reînregistrările forțate și ilegale ale comunităților noastre în jurisdicția Mitropoliei Basarabiei sunt stimulate activ din punct de vedere financiar, iar drepturile credincioșilor noștri sunt încălcate în mod grav.
De exemplu, recent, în satul Dereneu, autoritățile au folosit forțe speciale împotriva credincioșilor noștri pentru a asigura transferul bisericii noastre către Mitropolia Basarabiei. În această situație, în numele Bisericii Ortodoxe din Moldova, solicit reprezentanților autorizați ai ONU, statelor membre ale ONU și titularilor de mandate să intensifice reacția la încălcările drepturilor credincioșilor din Moldova.
Discursul arhiepiscopului a fost susținut de mai multe organizații pentru drepturile omului, care au transmis sesizări către procedurile speciale ale ONU și către Comitetul pentru Drepturile Omului. În aceste demersuri, ele au calificat situația drept o posibilă politică instituționalizată de discriminare.
Organizațiile au subliniat că aplicarea articolului 471 din Codul contravențional, restrângerea libertății de circulație, inclusiv interdicția de părăsire a țării impusă arhiepiscopului, precum și ingerințele în dreptul de proprietate ar constitui încălcări grave ale Pactului Internațional privind Drepturile Civile și Politice. În opinia lor, aceste acțiuni riscă să afecteze principiul neutralității confesionale a statului și să amplifice tensiunile interconfesionale.
Autoritățile de la Chișinău nu au comentat intervenția arhiepiscopului Marchel la ONU. Iar, consultantul Ministerului Culturii Liuba Lupașco nu a răspuns la apelurile noastre pentru o reacție. Ne-am adresat, de asemenea, la Serviciul de presă al PAS pentru a obține un comentariu privind acuzațiile aduse, însă la apelurile noastre nu ni s-a răspuns. Miercuri, 1 aprilie, ministrul Culturii Cristian Jardan a declarat că situația din jurul bisericilor este mult mai complexă și că nu există o soluție general valabilă pentru toate cazurile.
Oficialul admite că fiecare caz va trebui analizat separat și sugerează că puterea de decizie va putea reveni comunităților locale, în condițiile în care identificarea unei soluții care să mulțumească toate părțile implicate este extrem de dificilă.
În Republica Moldova, peste 800 de biserici ar putea fi transferate de la Mitropolia Moldovei la Mitropolia Basarabiei, în urma unor decizii judecătorești care contestă contractele mai vechi prin care Ministerul Culturii a oferit Mitropoliei Moldovei dreptul de folosință pe termen nedeterminat. Cazul este în prezent examinat de Curtea Supremă de Justiție.
