Dacă judecătorii vor manifesta măcar un minim de imparțialitate, Evghenia Guțul și Svetlana Popan ar trebui să fie în libertate. Această opinie a fost exprimată la CANAL 5 de fostul deputat Vasile Bolea. Potrivit lui, există toate premisele juridice pentru acest lucru. Bolea împărtășește opinia avocatului internațional William Julie, care consideră că Guțul nu ar fi ajuns în închisoare dacă nu ar fi fost bașcan al Găgăuziei.
Politicianul susține că în prima instanță au fost admise încălcări procedurale grave, iar presa afiliată puterii a încercat să prezinte sentința ca fiind justificată.
El a menționat că, inițial, Guțul și Popan au fost acuzate în baza a două sau trei articole din Codul penal, iar ulterior, în timpul procesului în prima instanță, procurorul și-a modificat acuzațiile, recalificând un articol și adăugând noi capete de acuzare. În opinia lui Bolea, astfel a fost încălcat dreptul inculpatelor la apărare.
VASILE BOLEA, fost deputat
La adăugarea noilor acuzații, din ceea ce am înțeles din aceste dezbateri judiciare, nici Svetlana Popan, nici Evghenia Guțul nu au fost audiate practic cu privire la noile acuzații care le sunt aduse. Aceasta constituie o încălcare procedurală gravă. Vreau să reamintesc că dosarul Guțul și Popan în prima instanță s-a desfășurat, în general, cu ușile închise. Nimeni nu putea participa, cu excepția inculpatelor, avocaților și a unui cerc foarte restrâns de persoane.
În acest cerc restrâns se aflau, vreau să spun, inclusiv reprezentanți ai presei de curte, care au încercat să reflecte foarte limitat și părtinitor tot acest proces și să-i confere o aparență de respectabilitate sau de fundament juridic. Nu au reușit.
Vasile Bolea a calificat drept nefondate acuzațiile la adresa lui Guțul și Popan potrivit cărora ar fi acceptat în mod conștient finanțare ilegală în favoarea partidului, subliniind că acestea nu au avut nicio legătură cu banii. Ca argument, el a invocat faptul că martorii acuzării au declarat în instanță că nici măcar nu le cunosc pe inculpate și, cu atât mai mult, nu au primit nimic de la ele.
Vasile Bolea a mai declarat că autoritățile induc în eroare atunci când afirmă că prioritatea între legile organice se stabilește după principiul „legii mai noi”, așa cum a susținut pentru CANAL 5 vicepreședintele CEC, Pavel Postică, în contextul noului Cod electoral și al legii privind statutul juridic special al Găgăuziei. Potrivit lui Bolea, în astfel de situații prevalează în mod clar legea specială — în acest caz, legea privind statutul juridic special al Găgăuziei.
El a subliniat că modificările la această lege sunt posibile doar printr-o procedură specială de vot în Parlament — cel puțin 3/5 din deputați, adică 61 de voturi — însă astfel de modificări nu au fost operate. Bolea a menționat că modul de formare a autorităților din Găgăuzia trebuie stabilit anume de această lege, și nu de Codul electoral.
De asemenea, Vasile Bolea a amintit că documentul reglementează în detaliu competențele Adunării Populare, inclusiv dreptul de inițiativă legislativă și de sesizare a Curții Constituționale, precum și descrie mecanismul de numire a conducătorilor structurilor regionale, în care participă atât autoritățile locale, cât și cele centrale. În opinia lui Vasile Bolea, actuala guvernare nu are nevoie de autonomia găgăuză în forma sa actuală.
VASILE BOLEA, fost deputat
Ei consideră că Moldova nu are nevoie de autonomia găgăuză, că minoritățile naționale trebuie să meargă toate în pas, să spună „yes” la toate absurditățile autorităților centrale și doar astfel reprezentanții puterii văd aceste relații, care s-au format nu doar în ultimii 30 de ani, ci de-a lungul a sute de ani.
Pentru că găgăuzii și bulgarii din sudul Basarabiei trăiesc împreună pe acest pământ de sute bune de ani. În acest context, această armonie a relațiilor dintre popoare nu trebuie stricată prin astfel de acțiuni, ca și cum reprezentanții puterii centrale ar fi un elefant într-un magazin de porțelanuri.
Evghenia Guțul și Svetlana Popan au fost condamnate de prima instanță la șapte și, respectiv, șase ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a partidelor. Avocații lor consideră că acest dosar este motivat politic, invocând lipsa probelor și posibile falsificări. Anterior, autoritățile au declarat că nu intervin în actul de justiție. Judecătorii susțin că se ghidează exclusiv de lege atunci când pronunță hotărâri, iar procurorii afirmă că dispun de suficiente probe ale vinovăției. Curtea de Apel va pronunța verdictul în acest dosar la 28 mai.
În ceea ce privește alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, la Chișinău se consideră că acestea trebuie desfășurate în baza noului Cod electoral din 2023, potrivit căruia întregul control asupra formării organelor electorale și a procesului electoral se află în mâinile autorităților centrale, nu ale autonomiei. Acest lucru nu ține cont de prevederile legii privind statutul juridic special al regiunii. Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională, solicitând verificarea constituționalității legilor locale, inclusiv a celei privind statutul juridic special. În autonomie, acest demers este perceput ca o atentare la drepturile locuitorilor regiunii.
