Sentința pronunțată de prima instanță împotriva bașcanului Găgăuziei Evghenia Guțul și a activistei Svetlana Popan este complet ilegală, iar judecătoarea nu a fost imparțială. Anume acest lucru a încercat să demonstreze apărarea în fața Curții de Apel. Declarația a fost făcută la CANAL 5 de către avocata Natalia Bairam. Ea a subliniat că în dosar nu există dovezi ale vinovăției, iar toate erorile au fost indicate în plângerea depusă la Curtea de Apel.
NATALIA BAYRAM, avocată
În dosarul penal care a fost înaintat instanței nu există dovezi — nu doar dovezi solide, ci nu există nici dovezi directe, nici indirecte că Evghenia Guțul și Svetlana Popan au comis acțiuni ilegale. Al doilea argument: judecătoarea care a examinat cauza în prima instanță se afla în circumstanțe care nu îi permiteau să fie imparțială și independentă.
Acest lucru se explică prin faptul că, în primul rând, ea a pronunțat o sentință în dosarul complicilor la furtul miliardului, iar acea sentință și probele din acel dosar au fost anexate la dosarul împotriva Evgheniei Guțul —și acestea sunt absurde.
Apărarea afirmă că Evghenia Guțul a fost asociată neîntemeiat cu așa-numitul grup criminal, care, potrivit acuzării, ar fi acționat încă din 2014 și ar fi săvârșit furtul miliardului. Totodată, subliniază avocata, atribuțiile de serviciu ale lui Guțul nu aveau legătură cu finanțele partidului. Ea ocupa funcția de secretară și îndeplinea exclusiv sarcini tehnice, de rutină — fără acces la buget, la distribuirea fondurilor sau la luarea deciziilor financiare.
Cu toate acestea, în sentință se afirmă că Guțul ar fi acționat ca intermediar: ar fi prestat servicii, ar fi primit bani de proveniență infracțională și ar fi conștientizat caracterul lor ilegal, ulterior direcționându-i către finanțarea partidului. Însă, potrivit apărării, niciuna dintre aceste afirmații nu este confirmată prin probe — nici în prima instanță, nici la apel.
Cu toate acestea, în sentință se afirmă că Guțul ar fi acționat ca intermediar: ar fi prestat servicii, ar fi primit bani de proveniență infracțională și ar fi conștientizat caracterul lor ilegal, ulterior direcționându-i către finanțarea partidului. Însă, potrivit apărării, niciuna dintre aceste afirmații nu este confirmată prin probe — nici în prima instanță, nici la apel.
NATALIA BAYRAM, avocată
Procurorul și judecătorii folosesc uneori termenul „gruparea criminală ȘOR”. Dar, scuzați-mă, au anexat la materialele dosarului sentința lui Ilan Șor din 2014. Însă acea sentință nu demonstrează, în primul rând, existența unei grupări criminale. În al doilea rând, din 2014 până în 2021 — adică perioada 2021–2022 imputată Evgheniei Guțul — nu s-a demonstrat că această presupusă grupare ar fi continuat să activeze, să comită alte infracțiuni, să colecteze bani, iar acești bani să fi fost ulterior primiți de Guțul pentru finanțarea partidului. Este un nonsens și un absurd. Nu există absolut nicio dovadă.
Bayram atrage atenția și asupra unor neconcordanțe concrete. Inițial, acuzarea a indicat suma de 42 de milioane de lei, însă pe parcursul procesului aceasta a fost redusă cu 2 milioane din cauza unor erori de calcul. Potrivit avocatei, calculele au fost bazate pe presupuneri: de exemplu, numărul participanților la mitinguri a fost înmulțit cu plăți ipotetice de 200–400 de lei, fără dovezi că aceste sume chiar au fost achitate.
În plus, apărarea susține că nu există niciun martor care să confirme implicarea lui Guțul în finanțare și lipsesc dovezile privind transportul banilor din România și Ucraina. Avocata afirmă că în timpul anchetei au fost comise încălcări procedurale grave, iar materialele ridicate — corespondență, fotografii și apeluri — nu indică implicarea inculpatelor în schemele financiare incriminate.
Potrivit lui Bairam, instanța de fond a constatat că Guțul nu s-a aflat, de exemplu, la Bălți și nu era responsabilă de activități în favoarea unui concurent electoral, însă, în pofida acestui fapt, i-a atribuit o coordonare „de la distanță” — fără dovezi. Potrivit avocatei, apărării i-a fost refuzată audierea majorității martorilor, iar demersurile au fost ignorate.
Acum aceste argumente urmează să fie examinate de Curtea de Apel, care trebuie să pronunțe un verdict pe 28 mai. Evghenia Guțul și Svetlana Popan au fost condamnate de prima instanță la șapte și, respectiv, șase ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a partidelor, pe care avocații lor îl consideră unul politic, invocând lipsa probelor și posibile falsificări. Autoritățile, la rândul lor, susțin că nu intervin în actul de justiție, iar judecătoarea care a pronunțat sentința în prima instanță afirmă că a acționat conform legii.
