În satul Gura Bîcului, Anenii Noi, o groapă de gunoi neamenajată a devenit o problemă gravă pentru localnici și, mai ales, pentru fermieri. Fără gard și fără un sistem de gestionare, deșeurile sunt purtate de vânt, direct pe terenurile agricole.
Ion Stog are o plantație de viță-de-vie destul de departe de locul unde sunt aruncate deșeurile, dar chiar și așa, resturile au ajuns și pe acest teritoriu.
ION STOG, locuitor al satului Gura Bîcului
– Aceasta este via mea.
– Așa de departe a ajuns gunoiul?
– Încă la mine nu a ajuns atât de mult, dar la alții mai mult.
– Mai îngrijesc via, dar nu știu dacă mai merită să o îngrijim sau nu.
– E demult groapa, lumea aduce aici pentru că nu avem unde în altă parte.
– Trebuie să fie condiții, oamenii doar trebuie undeva să ducă gunoiul.
– Dar trebuie să îngrădească?
– Da, trebuie să facem ca să fie normal pentru că noi vrobim că vrem în Europa, dar la noi nu prea ne iese.
– Nu v-ați adresat la nimeni cu această problemă? – Nu am avut timp, dar oamenii trebuie să aducă undeva gunoiul.
– Trebuie administrația să ia măsuri ca gunoiul să fie adus, să fie depus în groapă.
– Este periculos, mai ales aceste pungi, pelicula. Trebuie dat mizeria în groapă și de astupat.
– Aici se aduce tot. Nu se sortează nimic, o să împingă gunoiul în groapă și gata.
Groapa de gunoi există de ani de zile, iar oamenii din sat spun că nu au alternative și recunosc că problema este una comună. În lipsa intervenției autorităților, situația nu poate fi rezolvată, mai ales că aici se aduce tot gunoiul, fără să fie sortat, ceea ce agravează și mai mult situația.
– Trebuie reciclare. Dacă a să fie la toată această peliculă reciclare, atunci nu o să mai fie acest haos.
– Nu se reciclează, pentru că trebuie investiții colosale pentru așa ceva.
– Adică, aduceți orice gunoi, de exemplu, Dvs ce ați adus?
– Eu am adus, dar e sub sistemul de putrefacție, dar aducem și peliculă, fiindcă nu avem unde o duce.
– Clar că-i periculos, dar lumea aduce gunoiul de ani de zile. Crred că aici deja trebuie să se rezolve de la minister, adică ei ar trebui să investească, că-i pentru țară, nu-i pentru un sat.
– Trebuie mai regulat să împingă gunoiul.
– Dar cine ar trebui să rezolve, cine se face vinovat?
– Cred că toți, toată comunitatea.
– Aici se aduce la gunoi cam tot, Dvs ce ați adus să dați la gunoi? – Din grădină.
– Înainte nu era așa, fiindcă nu era așa de multă peliculă, dar acum dacă e mai multă peliculă, vântul îți face treaba și avem ce avem.
Clar lucru că trebuie să fie periculos. Groapa aceasta este de foarte mult timp. – Cine se face vinovat/responsabil de acest dezastru ecologic? – Oamenii din sat trebuie să fie responsabili.
– Ziceau să facă groapa și să îngrădească, dar nu cunoaștem când.
Am mers la primăria din localitate pentru a afla mai multe detalii despre gestionarea deșeurilor. Primarul a refuzat să ne ofere un interviu, însă ne-a declarat că situația este foarte complicată: groapa de gunoi este utilizată de ani de zile, localnicii nu vor să plătească pentru colectarea deșeurilor și preferă să le arunce sau chiar să le incendieze, iar autoritățile locale fac eforturi limitate pentru curățarea și întreținerea site-ului.
Edilul a mai spus că soluționarea problemei este dificilă, fiind costisitoare, iar până când nu vor fi aplicate sancțiuni pentru nepăstrarea curățeniei, oamenii continuă să trateze gunoiul neglijent, riscând astfel poluarea terenurilor agricole și a mediului înconjurător. Am încercat sa aflăm mai multe detalii și de la Consiliul Raional Anenii Noi.
Președintele instituției a declarat pentru CANAL 5 că autoritățile raionale nu pot interveni în gestionarea acesteia, deoarece nu se află în subordinea lor, fiind transmisă anterior în gestiunea administrației publice locale.
ALEXANDRU MOISEI, președintele Consiliului Raional Anenii Noi
Consiliul raional nu are nicio intervenție, nu poate să intervină, deoarece mai mulți ani în urmă a fost transmis în gestiune acest poligon și poate doar să intervină cu interpelări, dar nu și cu obligație de careva agent economic sau primărie. Noi doar recomandăm.
– Este vorba de fiecare administrație publică-locală, depinde de ei. Ei selectează gunoiștele pentru localitățile lor, ei le gestionează.
– Noi nu avem nicio intervenție. Ele sunt descentralizate, au autonomie locală, fiecare își poate alege ce să facă.
Am solicitat o reacție și de la Ministerul Mediului referitor la acest subiect, însă până la difuzarea reportajului nu am primit un răspuns. În același timp, se știe că în urmă cu 7 ani, în Moldova a început să fie implementat un proiect de gestionare a deșeurilor solide, pentru care băncile europene au oferit milioane de euro. Însă, de atunci, nu s-a făcut aproape nimic, acest lucru fiind recunoscut de către PAS.
INA COȘERU, deputat PAS
„Contractul privind gestionarea deșeurilor solide a fost semnat în 2019 între Uniunea Europeană și Moldova. Două bănci europene au alocat 200 de milioane de euro pentru crearea acestei infrastructuri. În acest an, 2026, nu putem vorbi încă despre nicio zonă din cele opt — numărul lor a fost redus, acum nu mai sunt 8, ci 6. Dar, asta nu contează, în orice caz nu am făcut încă nimic.”
Menționăm că, în Republica Moldova există peste 3.000 de platforme pentru deșeuri, majoritatea cărora sunt neautorizate și nu sunt amenajate. Doar 0,3 la sută dintre gropile autorizate respectă normele de mediu. 90 % din resturile menajere sunt nesortate, iar în localitățile rurale aproape nu există colectare selectivă.
Produsele agricole cultivate pe câmpuri contaminate ajung în vânzare și pe mesele noastre. Depozitarea haotică poluează solul și apa, iar, potrivit datelor, doar în anul trecut s-au înregistrat peste 1000 de incendii la poligoanele pentru deșeuri.
