În fiecare primăvară, străzile se umplu de mărțișoare. Simboluri ale primăverii, cumpărate pentru noroc și sănătate. Pentru unii însă, aceste mici obiecte croșetate nu sunt doar tradiție, ci și o sursă de supraviețuire. Este și cazul Ninei Josan, din satul Roșcani, raionul Strășeni.
De aproape 30 de ani croșetează mărțișoare, iar pentru sezonul de primăvară începe să le pregătească încă din luna noiembrie, ca până în martie să aibă suficiente pentru vânzare.
NINA JOSAN
– Mărțișoarele mari confecționate manual costă de la 30 de lei până la 200. Acestea sunt 150. Aceste mărțișoare costă de la 2 lei până la 30 de lei.
– Am cumpărat materiale și le-am confecționat după propria fantezie.
– Un mărțișor simplu îl confecționez în 5-7 minute, dar sunt mărțișoare care le croșetez și în 2 zile.
– Este multă muncă, pot să termin și la 1-2 noaptea.
Pentru a reuși să vândă cât mai multe mărțișoare, doamna Nina este nevoită să se trezească dis-de-dimineață și să își pregătească marfa pentru o nouă zi de vânzare. Spune însă că nu toate zilele îi aduc și câștig.
NINA JOSAN
– Mă trezesc la ora 06.00, beau un ceai și îmi pregătesc totul de vânzare, iar la ora 09.00 deja încep vânzarea.
– Am avut zile când nu am avut vânzări. Țin minte am venit, am achitat drumul, mi-am cumpărat o chiflă și un ceai, am cheltuit 50 de lei în ziua ceea și nu am făcut niciun bănuț. Am stat toată ziua.)
Femeia are grad de invaliditate, iar pensia pe care o primește nu îi ajunge pentru a-și acoperi cheltuielile de zi cu zi. Cu nici 2000 de lei pe lună, spune că vânzarea mărțișoarelor a devenit o necesitate. Banii adunați în această perioadă o ajută să plătească facturile, medicamentele și alte cheltuieli de bază.
NINA JOSAN
– Este greu ca să mai faci ceva la casă, ori să-mi fac vreun tratament undeva pe vreo săptămână, peste tot trebuie să achiți. – Să înțeleg că aveți nevoie de multe medicamente? – Da, pentru că eu sunt cu hepatită, chiar dacă am pastile compesate, trebuie să mai cumpăr.
– Am doar 1500 de lei pensia și trebuie cumva să trăiesc, trebuie cu ceva să mă întrețin, iar asta este existența mea.
– Mii rușine să să spun, când aud cum lumea vorbește că parlaentarii au cîte 50-60 de mii și eu nu fac față cheltuielilor, păi atunci eu ce să mai spun. Eu 970 de lei am achitat doar lumina, dar mai este apa, telefonu, internetul.
– Oare unde sunt acele vremuri bune, sperăm să fie.
Potrivit celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică, 814.000 de cetățeni ai Republicii Moldova trăiesc în sărăcie absolută. În doar trei ani, numărul persoanelor afectate a crescut cu 170.000, ceea ce reprezintă o majorare de 40% a ratei sărăciei absolute. Analiza realizată de expertul în politici economice Veaceslav Ioniță arată că această situație este alimentată de crize economice repetate și de migrația masivă a populației active, care afectează puternic economia și coeziunea socială.
