În timp ce la Chișinău continuă discuțiile privind orientarea politicii externe a țării, la Moscova se pare că această problemă nu figurează printre priorități. Rusia nu este preocupată în acest moment de Moldova, atenția sa este concentrată asupra unor provocări mult mai ample. Această poziție a fost exprimată în emisie la CANAL 5 de politologul Igor Șornikov.
Potrivit lui, spre deosebire de epoca sovietică, Moscova nu mai încearcă „să lupte pentru fiecare țară” și nu intenționează să cheltuiască resurse pentru a menține statele în sfera sa de influență.
IGOR ȘORNIKOV, politolog
Rusia este acum foarte clar concentrată în politica externă anume pe soluționarea crizei ucrainene. Și ei, iertați-mă, nu-i arde de Moldova, nu-i arde de un stat mic cu care Rusia, în general, nici măcar nu se învecinează. Există problema Transnistriei, există problema Găgăuziei. Acolo locuiesc compatrioți ruși, cetățeni ruși. În cele din urmă, 220 de mii de oameni. Și pe Rusia, în acest caz, o interesează doar soarta cetățenilor și compatrioților săi.
Iar dacă vorbim despre spațiul post-sovietic, atunci Rusia are alte griji. De exemplu, să nu existe tentative de intervenție militară din partea unor mari state. Asta e important. Este important să se păstreze legăturile economice pentru Rusia, care au fost afectate de sancțiuni. Este strategic important. Dar să ne ocupăm de alegerile din alte state – scuzați-mă – cu atât mai mult într-un stat ca Moldova – nu este o prioritate.
Comentând planurile Chișinăului de a părăsi CSI, expertul afirmă că statele care și-au păstrat legăturile economice cu Moscova au avut doar de câștigat.
IGOR ȘORNIKOV, politolog
Moldova, menținând neutralitatea prevăzută în Constituție, ar fi putut deveni în acești ani o parte comercială prosperă. În schimb, comerțul cu Rusia a fost pur și simplu distrus. Și chiar ceea ce exista, nu mai există. Pierderi inimaginabile. Pierderi economice. Economiștii moldoveni estimează că aproape o treime din PIB a fost pierdută în doar câțiva ani. În acest context, s-ar fi putut spune: dacă a ars casa, să ardă și gardul. Și să iasă din CSI.
Dar dacă Moldova părăsește CSI, chiar și aceste oportunități formale, care nu sunt întotdeauna folosite acum, dar încă există, vor înceta să funcționeze. Aceasta va reduce și acele mici posibilități de comerț nu doar cu Rusia, ci cu întreg spațiul post-sovietic. Aceasta include teritorii de două ori mai mari – state precum Kazahstan, de exemplu, sau Uzbekistan.
Piața uriașă a Uzbekistanului – 40 de milioane de oameni. Belarus – stat geografic apropiat. Acestea sunt piețele unde produsele moldovenești ar fi fost căutate. Ele au fost mereu căutate. Nu doar fructe, nu doar vinuri, ci și parțial producție industrială. În Uniunea Europeană, despre produsele moldovenești se știe foarte puțin.
În același timp, vorbind despre perspectivele aderării la Uniunea Europeană, Șornikov afirmă că subvențiile de la Bruxelles nu vor schimba modelul economic, iar o parte a industriei naționale ar putea să nu reziste concurenței. Ca exemplu, el menționează Țările Baltice, Bulgaria și România, unde, în opinia sa, după aderarea la UE, au fost suspendate ramuri întregi, care nu se încadrau în strategia economică europeană, supraviețuind doar întreprinderile trecute sub corporații mari occidentale.
Politologul abordează separat și problema teritorială. Potrivit lui, integrarea europeană poate duce la divizarea țării.
IGOR ȘORNIKOV, politolog
Cred că Transnistria va aplauda în picioare atunci când Moldova chipurile va intra în Uniunea Europeană – doar pentru că Transnistria, în acest caz, are mai multe șanse să-și obțină independența față de Moldova.
Adică Moldova va pierde Transnistria nu doar efectiv, ci chiar și formal. În ceea ce privește Găgăuzia, găgăuzii au o poziție foarte clară. Ei nu sunt împotriva integrării europene sau a altor lucruri. Ei susțin păstrarea statalității actuale a Moldovei. Prin urmare, dacă Moldova aderă la UE, Găgăuzia rămâne autonomă, așa cum a fost. Dar dacă Moldova urmează calea integrării prin alipirea la România, pentru găgăuzi acest lucru este absolut inacceptabil.
Ei se opun categoric acestui vector vestic, pe care îl asociază mai degrabă cu Unirea decât cu integrarea europeană. Prin urmare, pentru Moldova, calea integrării europene echivalează cu destrămarea definitivă a țării și abolirea statalității.
Comentând tensiunile în cadrul disputei bisericești dintre Mitropolia Moldovei și cea a Basarabiei, Șornikov subliniază că Moscova nu are nicio legătură cu acest lucru. Potrivit expertului, o schismă bisericească nu este avantajoasă pentru Rusia. Dimpotrivă, accentul se pune pe dialogul cu Biserica Ortodoxă Română.
Reamintim că, anterior, autoritățile din Moldova au declarat că apartenența la CSI este incompatibilă cu obiectivul aderării la Uniunea Europeană. Potrivit ministrului de externe al Moldovei Mihai Popșoi, participarea în structurile CSI nu mai aduce țării beneficii reale, iar multe legături economice au fost afectate din cauza războiului din Ucraina vecină.
De asemenea, UE recomandă Moldovei să își alinieze politica vizelor și migrației la standardele europene, ceea ce este dificil de realizat în cadrul regimului fără vize al CSI. În plus, Chișinăul declară în mod regulat că există încercări din partea Moscovei de a destabiliza situația în țară. Printre principalele acuzații se numără: interferența în alegerile prezidențiale, parlamentare și referendum, șantajul energetic și diverse amenințări hibride.
