Populația României s-a redus cu peste 4,16 milioane de persoane în 35 de ani, migrația externă contribuind cu 63% la această scădere, iar sporul natural negativ cu 37%.
Este concluzia unei analize publicată marți de președintele INS, Tudorel Andrei.
În perioada 1990-2024, peste 808.000 de persoane au emigrat definitiv, iar 646.000 s-au stabilit în România, rezultând o reducere de 162.000 de locuitori prin migrație. După un vârf de 100.000 de plecări în 1990, emigrația a scăzut constant până în 1997, a stagnat sub 10.000 de persoane anual până în 2010, apoi a crescut accelerat, depășind 30.000 în 2022 și atingând 50.000 în 2024 — nivel nemaiîntâlnit de trei decenii.
România se situează printre statele UE cu cea mai mică pondere a rezidenților străini — aproximativ 1% — alături de Polonia și Slovacia, deși înregistrează unele dintre cele mai ridicate fluxuri de emigrație, notează Andrei.
Între 2012-2022, migrația a avut sold pozitiv (183.000 de persoane), însă 2023-2024 au revenit la sold negativ (-41.000). Cei mai mulți imigranți provin din Republica Moldova (peste 75.000 până în 2010, 60% din totalul 2011-2022), urmați de ucraineni (34.400 după 2022, 7,6%). În 2024, 39,7% dintre imigranți veneau din țări non-tradiționale.
Revenirile românilor au scăzut de la 90% din imigrație (2010-2014) la 67% în 2023 (201.800 din 324.000). Între 2022-2024, soldul pozitiv al migrației (235.000) a compensat aproape integral sporul natural negativ (-263.000), menținând populația peste 19 milioane.
La nivel global, emigranții au crescut de la 154 milioane (1990) la 340 milioane (2024), de la 2,9% la 3,7% din populația mondială.






