În Moldova vor fi lichidate încă 73 de școli. Oficial, acest lucru este numit „reorganizarea instituțiilor de învățământ cu număr mic de elevi”. Așa cum a declarat în parlament ministrul Educației Dan Perciun, în prezent în țară funcționează 91 de școli în care învață mai puțin de 50 de copii și alte 247 de școli cu mai puțin de 90 de elevi, iar datele arată că, pe cât școala este mai mică, „pe atât copiii fac față mai slab examenelor”.
DAN PERCIUN, ministru al Educației
A doua dimensiune este situația demografică, despre care trebuie să vorbim încă o dată mai puțin emoțional, cu atenție la statistică. Să privim în viitor și să vedem ce a fost în trecut: de unde am plecat și unde am ajuns. Dacă în 2001 în sistemul de educație al Republicii Moldova învățau 631 de mii de elevi, acum avem 335 de mii. Până în 2040 numărul elevilor din școli s-ar putea reduce cu încă aproximativ 30%.
Și acesta, a declarat ministrul, este scenariul mediu dintre cele trei analizate de autorități – nici cel mai pesimist, dar nici cel mai optimist. În general, Perciun afirmă că școlile cu efective reduse din mediul rural trebuie închise sau reorganizate – de exemplu, transformate din gimnazii în școli primare.
Elevii mai mari vor fi transferați în alte instituții de învățământ, li se va asigura transport gratuit și o indemnizație lunară de 1000 de lei timp de doi ani. Ce se va întâmpla după acești doi ani, ministrul nu a precizat. Însă a amenințat: dacă autoritățile raionale se vor opune închiderii școlilor indicate de Ministerul Educației, de acestea se va ocupa Centrul Național Anticorupție.
DAN PERCIUN, ministru al Educației
Propun să nu testăm aceste situații. Recomand insistent, pentru că acest lucru va duce la lipsa finanțării, imposibilitatea eliberării diplomelor, acuzații de abuz de putere și intervenția Centrului Național Anticorupție.
Profesorilor, Dan Perciun le-a promis, de asemenea, compensarea cheltuielilor de transport și chiar o plată unică pentru relocare. Dar salarii decente pentru cadrele didactice ministrul promite doar în cazul în care vor exista „premise geopolitice”.
SERGIU STEFANCO, deputat al partidului „Democrația Acasă”
Aș vrea să știu clar când salariile, cel puțin ale profesorilor, vor depăși salariul mediu pe economie? Știți cât este astăzi salariul mediu pe economie – 16 mii de lei, iar salariul mediu în școlile noastre este undeva la 10–12 mii.
DAN PERCIUN, ministru al Educației
Ne-am propus ca obiectiv să atingem acest lucru până în 2030. Oricine va spune că se poate atinge mai repede va minți. Iar chiar și până în 2030, pentru a realiza acest lucru, sunt necesare eforturi foarte mari și structurale. Sper că vom reuși și că vor exista și premise geopolitice, și ritmuri ale integrării europene, și deschidere din partea altor țări.
De ce premisele geopolitice nu împiedică majorarea salariilor funcționarilor publici, ministrul nu a explicat. Prezentând în parlament noile modificări la Codul educației, Dan Perciun a vorbit îndelung despre faptul că acestea vor duce la creșterea calității educației și că inovațiile propuse se bazează pe cele mai bune practici europene. Opoziția parlamentară are însă o altă opinie: sub masca unei noi „reforme”, partidul Partidul Acțiune și Solidaritate ar distruge în mod conștient sistemul educațional și ar lipsi de viitor multe localități ale țării.
DIANA CARAMAN, deputat PCRM
Ce se întâmplă cu satul în care se închide instituția de învățământ? Dumneavoastră înșivă, domnule Perciun, ați spus că este puțin probabil ca o familie tânără să vină în acel sat unde mai întâi s-a închis liceul, apoi gimnaziul și apoi și grădinița. Fără o analiză a modului în care aceasta va influența satul, dezvoltarea regională, economia și alte aspecte, nu se poate examina problema sistemului de educație și finanțarea lui.
Deputații din opoziție au atras atenția și asupra unui alt aspect: pe de o parte, autoritățile vorbesc despre necesitatea rotației directorilor de școli și despre inadmisibilitatea menținerii lor îndelungate în funcție.
Pe de altă parte, modificările propuse la Codul educației prevăd că rectorii universităților care au participat la procesele de consolidare și integrare a institutelor de cercetare pot candida liniștiți pentru un al treilea mandat – „pentru a asigura continuitatea reformelor”. Reprezentanții opoziției au declarat că este evident în interesul cui este promovată această normă.
VLADIMIR ODNOSTALCO, deputat PSRM
Directorii de școli – este rău când oamenii stau în această funcție 10–15 ani și își implementează cunoștințele, experiența de viață, este rău când stau două mandate, darcând vorbim de rectori – este bine. Îl umiliți pe Bostan, de ce, pentru ce? Dar, mă rog, este treaba voastră. Este clar că trebuie să plătiți pentru campania electorală, dar ați putea să spuneți asta sincer și nu ar mai fi întrebări.)
Deputații opoziției au declarat că, sub actuala conducere, educația a încetat să mai fie un domeniu al cunoașterii și al sprijinului pentru profesori, devenind un proces de „lichidare, comasare și absorbție” a instituțiilor de învățământ. Iar Vladimir Odnostalco a spus că, în cazul în care Dan Perciun va închide școala din satul său natal, îi va ridica personal un monument cu inscripția: „Acest om a distrus această școală”. Dezbaterile asupra modificărilor la Codul educației au durat câteva ore. În final, proiectul de lege a fost adoptat în prima lectură cu votul a 55 de deputați.
