Republica Moldova se confruntă în continuare cu una dintre cele mai grave crize demografice din istoria sa recentă. Populația țării scade constant de peste două decenii, iar migrația masivă și îmbătrânirea accelerată accentuează dezechilibrele sociale și economice.
Potrivit datelor prezentate de Centrul de Cercetări Demografice „Academician Gheorghe Paladi”, declinul populației este o tendință constantă: în anul 2019, numărul locuitorilor era de 2.684.008, în timp ce în 2025 acesta a scăzut la aproximativ 2.381.000, ceea ce înseamnă o pierdere de peste 300.000 de persoane. Fenomenul este determinat atât de sporul natural negative, cât și de migrația internațională.
OLGA GAGAUZ, doctor în științe, profesor asociat și cercetător la Centrul de Cercetări Demografice.
Factorii principali care duc la scăderea numărului populației este scăderea naturală a populației, din cauza prevalerii numărului de decese asupra numărului de nașteri, dar sporul natural negativ în dimensiunile acestea încă nu sunt așa de mari. În ultimii ani observăm că scăderea naturală constituie 9,7-9,9 mii de locuitori. Pe când migrația internațională s-a intensificat în special în anii 2022-2024, în trei ani migrația negative netă a constituit peste 170 mii de persoane.
Specialiștii atrag atenția că tinerii reprezintă categoria cea mai afectată de migrația internațională, fiind totodată și cei mai activi participanți la acest fenomen. Situația provoacă îngrijorări serioase în rândul cercetătorilor. Conform datelor Departamentului pentru Afaceri Economice și Sociale al Națiunilor Unite, numărul moldovenilor aflați peste hotare a ajuns la aproximativ 864.000 de persoane, dintre care circa 55% se află în Uniunea Europeană.
Totodată, în perioada 2020–2023, aproximativ 70.000 de cetățeni ai Republicii Moldova au obținut cetățenia UE. Acest fapt indică o tendință de stabilire permanentă a moldovenilor în statele europene, obținerea cetățeniei reprezentând finalizarea procesului de integrare juridică și socială.
În același timp, datele mai arată că, pe termen lung, declinul demografic va fi însoțit de o îmbătrânire accentuată a populației. Potrivit proiecțiilor, până în anul 2040, peste jumătate din populația Republicii Moldova va avea vârsta de 50 de ani și peste, ceea ce va schimba semnificativ structura demografică a țării.
OLGA GAGAUZ, doctor în științe, profesor asociat și cercetător la Centrul de Cercetări Demografice
Împătrinirea populației este alt aspect al dinamicii populației, pelângă declinul populației, se va majora pondera populației în vârstă de 65 de ani și peste. Dacă în anul 2025 pondera persoanelor în vârstă de 65 de ani și peste constituia 17,7%, în anul 2040 această ponderă va fi de 25,8%, fiind celor în vârstă de 60 de ani și peste va depăși 30%.
Vreau să menționez că se va schimba și structura populației vârstnice, se va majora semnificativ numărul persoanelor care sunt în vârstă de 80 de ani și peste, ca rezultat că la această vârstă vor ajunge generațiile enumerate care s-au născut în anii 60, anii 70 ai secolului trecut. Astfel, dacă în anul 2025 numărul populației în vârstă de 80 de ani și peste constituia circa 55.000 de locuitori, în 2040, pe fondul declinului populației, numărul acestora va constitui 130.000-150.000, în funcție de scenariu.
În concluzie, Olga Gagauz a menționat că politica statului ar trebui ajustată pentru a ține cont de tendințele demografice actuale și de cele prognozate.
Precizăm că fenomenul demografic are și consecințe economice directe. Potrivit unor sondaje, raportul dintre angajați și pensionari se apropie de un angajat la un pensionar, mult sub nivelul sustenabil de patru angajați care să susțină o pensie. Astfel, experții atrag atenția cî, în condițiile depopulării și îmbătrânirii accelerate, sistemul social și economia țării se confruntă cu presiuni tot mai mari.
