Universitatea de Stat din Cahul „Bogdan Petriceicu Hasdeu” va înceta, de facto, să mai existe ca instituție de învățământ superior independentă. În pofida criticilor aduse acestei inițiative, guvernul a aprobat absorbția ei de către Universitatea Tehnică a Moldovei și crearea, în sudul țării, doar a unui „centru universitar”.
Autoritățile promit investiții și specialități noi. La rândul lor, studenții și comunitatea academică vorbesc despre pierderea autonomiei și despre un posibil declin al învățământului universitar în regiune. Reforma planificată a stârnit anterior nemulțumiri nu doar în Moldova, ci și în România, iar criticii consideră că în spatele ei s-ar afla interese personale ale conducerii Politehnicii.
Guvernul a dat undă verde lichidării Universității de Stat din Cahul ca persoană juridică separată. Instituția va rămâne formal la Cahul, însă va deveni doar o subdiviziune a Universității Tehnice a Moldovei. Ministrul Educației Dan Perciun susține că aceasta este singura modalitate de a salva universitatea de criza demografică și de concurența universității românești din Galați și că nu este vorba despre o închidere, ci despre un „restart” al universității.
DAN PERCIUN, ministr al educației
Obiectivul nostru principal prin această decizie este să ne asigurăm că la Cahul, în următorii 5-10-20 de ani va exista un centru universitar puternic, capabil să răspundă necesităților regiunii și să continue să fie un pol intelectual al sudului Republicii Moldova. Această misiune regională este extrem de importantă. Astăzi, la Cahul sunt doar 385 de studenți la forma de învățământ cu frecvență, în total – puțin peste o mie. Comunitatea academică este destul de mică: activează 48 de cadre didactice.
Cahulul, la fel ca întreaga țară, se confruntă cu un declin demografic. Ne așteptăm la o reducere a numărului de elevi de până la 25% până în anul 2035. În plus, Cahulul se află în apropierea Galațiului și se confruntă cu o concurență dură din partea universității românești.
Ministerul promite garanții extinse: buget propriu pentru centrul din Cahul, funcția de prorector din rândul profesorilor locali, cel puțin zece locuri în Senatul Universității Tehnice a Moldovei, investiții anuale de minimum 10 milioane de lei, deschiderea specialităților inginerești și IT, o cotă separată la admitere și păstrarea locurilor de muncă. Cu toate acestea, în interiorul universității reforma este privită cu prudență. Rectorul Universității din Cahul recunoaște: colectivul a cerut garanții maxime.
IRINA TODOS, rectorul Universității din Cahul „Bogdan Petriceicu Hasdeu”
Cadrele didactice au solicitat vizibilitate, adică să fim observați în cadrul structurii în care ne integrăm – Universitatea Tehnică. Ni s-au oferit garanții privind participarea în organele de conducere – zece locuri – precum și crearea funcției de prorector din rândul profesorilor din Cahul. A fost luată în considerare cerința de a nu concedia cadrele didactice, de a păstra locurile pentru studenți și de a asigura finanțarea laboratoarelor și a infrastructurii pentru modernizarea procesului educațional.
Federația Sindicală a Educației și Științei a adoptat o poziție neutră. Președintele acestuia, Ghenadie Donos, a declarat că deocamdată nu au fost recepționate sesizări privind încălcări, însă organizația va monitoriza consecințele reorganizării.
GHENADIE DONOS, președinte al Federației Sindicale a Educației și Științei
Nu avem nicio sesizare, pentru că noi, ca sindicat, nu am participat la acest proces. Vom examina ulterior consecințele acestor decizii. Vom vedea dacă vor apărea eventuale încălcări ale Codului muncii. Deocamdată nu avem obiecții. Considerăm că acestea nu sunt chestiuni sindicale.
Guvernul a anunțat că reorganizarea va fi finalizată până la 31 august 2026, iar pe parcursul anului universitar 2026–2027 nu se va percepe taxa de studii până la încheierea procesului. În conformitate cu legislația muncii, personalul universității din Cahul va fi transferat la Universitatea Tehnică a Moldovei până la 1 septembrie 2026.
În primii trei ani după fuziune nu vor avea loc reduceri de personal exclusiv din cauza reorganizării. Adică alte motive nu sunt excluse. Reamintim că anterior împotriva lichidării Universității din Cahul s-au pronunțat studenții, consilierii municipali din Cahul, Academia de Științe a Moldovei, precum și reprezentanți ai mediului academic din România.
Rectorul Universității de Stat din Moldova Igor Șarov a calificat reforma drept un atac asupra autonomiei universitare și a sugerat că există un interes personal al rectorului Politehnicii, Viorel Bostan. Acesta din urmă nu ascunde faptul că, în urma reorganizării, se modifică statutul juridic al instituției, ceea ce i-ar putea permite să candideze pentru un al treilea mandat. El respinge orice acuzații privind beneficiile personale, dar recunoaște că și-ar dori un al treilea mandat de rector.
Criticii au menționat că proiectul a fost supus dezbaterilor în perioada sărbătorilor de iarnă, fără consultări reale. Aceștia se tem că, după lichidarea juridică, va urma și dispariția de facto a învățământului superior din regiune.
Fostul ministru al Culturii Corneliu Popovici a atras anterior atenția că, în urma reformelor Ministerului Educației, mai exact a reorganizării universităților, toate instituțiile rămase au coborât brusc în clasamente. În doar jumătate de an, potrivit Webometrics, Universitatea Tehnică a Moldovei a căzut cu 687 de poziții în clasamentul mondial — fapt care nu inspiră încredere că anume ea va deveni „salvatorul” universității din Cahul.
Anterior, Universitatea Tehnică a Moldovei a absorbit Universitatea Agrară, Institutul de Inginerie Electronică și Nanotehnologii, Institutul de Energetică, precum și Institutul de Microbiologie și Biotehnologie. De asemenea, în urma reformei, Universitatea din Tiraspol, Institutul de Științe ale Educației și Institutul de Educație Continuă au intrat în componența Universității Pedagogice „Ion Creangă”. Iar în anul 2024 Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport a obținut statut de institut în cadrul Universității de Stat din Moldova.
