Republica Moldova a recepționat mitraliere antiaeriene destinate combaterii dronelor. Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a făcut anunțul și a publicat un scurt videoclip cu imagini ca în filmele de război de la primele exerciții de instruire cu noul armament.
În clipul de sub 30 de secunde se pot observa cel puțin patru vehicule echipate cu sisteme antiaeriene, în drum spre poligon, unde au fost realizate trageri de antrenament, inclusiv pe timp de noapte. De asemenea, videoclipul surprinde un militar care utilizează ceea ce pare a fi o pușcă electromagnetică, capabilă să deturneze și să doboare o dronă.
Ministrul Apărării, Anatolie Nostîi, a scris pe pagina sa de Facebook că investițiile în sisteme și echipamente noi vor continua, iar „profesionalismul militarilor și eficiența misiunilor crește”. CANAL 5 a încercat să afle de la reprezentanții Ministerului Apărării detalii despre acest lot, dar și cât a costat, însă reprezentanții instituției nu ne-au răspuns la apeluri.
Pentru presă însă ministerul a declarant că noul lot de echipamente antiaeriene și antidronă a fost achiziționat din fonduri destinate apărării.
Din aceleași fonduri au fost cumpărate ceva mai devreme și mortiere autopropulsate „Scorpion” de producție americană. Instituția a confirmat că e vorba de sisteme antiaeriene MR-2 Viktor, spunând că armata a fost dotată și cu sisteme de detectare și nimicire a dronelor, fără a preciza care sunt ele.
Ministerul nu a oferit date privind costurile și volumele achizițiilor, invocând legea cu privire la secretul de stat și secret comercial.
Guvernul moldovean insistă asupra consolidării apărării naționale, în ciuda apelurilor internaționale pentru reducerea tensiunilor și promovarea dialogului diplomatic, investind masiv în infrastructura militară.
La Băcioi se construiește cea mai mare bază militară din țară, pe 26 de hectare, pentru care au fost cheltuiți până acum circa 500 de milioane de lei, suma totală estimată fiind de 1,758 miliarde lei. Pentru 2025, Ministerul Apărării a primit 1,9 miliarde lei, adică 0,65% din PIB, iar Moldova continuă să primească echipamente militare din străinătate.
Regimul Sandu-PAS urmează direcția UE, care a orientat tot mai multe resurse către sectorul militar, politică contestată chiar și în interiorul Uniunii. Mulți experți consideră aceste cheltuieli antisociale pentru o țară ca Moldova.
În timp ce sondajele arată că locuitorii se opun încălcării statutului de neutralitate și militarizării, autoritățile justifică măsurile prin creșterea amenințărilor și necesitatea consolidării capacității de apărare.
