Sărăcia lovește 1 din 4 moldoveni, iar circa 26% trăiesc sub 2.780 lei pe lună. Cel puțin asta arată Raportul de stare a țării, publicat de Expert Grup. Potrivit datelor, proporția persoanelor sărace monetar a crescut cu 2,8 puncte procentuale față de anul precedent, în timp ce sărăcia multidimensională – care reflectă lipsa accesului la servicii și condiții esențiale de viață precum educația, sănătatea, locuirea și locurile de muncă decente – a scăzut cu doar 2 puncte procentuale.
Raportul subliniază că, deși cele două tipuri de sărăcie evoluează diferit, intensitatea privărilor a crescut în ambele cazuri, evidențiind probleme precum : salarii mici, decalaje regionale, protecție socială insuficientă pentru familiile numeroase și un sistem educațional care nu oferă competențele necesare pieței muncii.
Potrivit raportului publicat de Expert Grup, în anul 2024, pragul sărăciei extreme a fost stabilit la 2.780 lei lunar per persoană, iar 25,7% din populație a fost clasificată drept săracă monetar – în creștere cu 2,8 puncte procentuale față de anul precedent. În schimb, rata sărăciei multidimensionale a scăzut la 19,5%, marcând o reducere de 2 puncte procentuale.
Economiștii subliniază că cele două tipuri de sărăcie nu evoluează neapărat în tandem: dacă sărăcia monetară măsoară capacitatea financiară a gospodăriilor de a acoperi minimul de consum, sărăcia multidimensională reflectă accesul la servicii și condiții esențiale de viață – educație, sănătate, locuire, utilități și locuri de muncă decente.
Deși ratele sunt divergente, intensitatea sărăciei a crescut la ambele capitole. Profunzimea sărăciei absolute a ajuns la 9,6%, ceea ce arată că gospodăriile sărace aveau în medie un deficit de aproape 10% din pragul minim necesar pentru un trai decent. Totodată, intensitatea sărăciei multidimensionale a crescut la 28,5%, semn că persoanele afectate se confruntă cu privațiuni mai severe.
Raportul relevă și diferențe majore între categorii sociale.(CARTON IN) Sărăcia monetară afectează cel mai puternic: persoanele cu studii primare – 60%, familiile cu trei sau mai mulți copii – 49%, locuitorii regiunii de Sud – 43%, persoanele care depind de pensii – 37% sau de agricultura individuală – 36%, persoanele cu dizabilități – 36% și salariații din agricultură – 31%.
La polul opus, riscul cel mai scăzut îl au persoanele cu studii superioare – 12%, locuitorii municipiului Chișinău – 14% și angajații din sectorul non-agricol -18%.
Raportul mai arată că nivelul studiilor rămâne unul dintre cei mai importanți factori ai riscului de sărăcie, în condițiile în care doar 4% dintre tinerii de 25–30 de ani își continuă studiile, iar două treimi dintre moldoveni au un nivel educațional care nu le oferă acces la locuri de muncă bine plătite.
La nivel național, în 2024, aproximativ un sfert din populație a fost considerată săracă multidimensional, iar intensitatea medie a sărăciei a ajuns la 46%, ceea ce indică profunzimea cumulată a privărilor.
În mediul rural, sărăcia multidimensională este deosebit de gravă: 30% dintre locuitori sunt afectați, iar majoritatea se confruntă simultan cu mai multe lipsuri esențiale.
Printre acestea se numără lipsa accesului la canalizare -61%, dependența de combustibili poluanți pentru încălzire – 54%, absența asigurării medicale – 33%, nivelul educațional insuficient – cel puțin un adult din gospodărie nu a absolvit învățământul secundar – 28% și accesul limitat la apă potabilă din rețeaua publică – 22%.
Aceste deprivări cumulate amplifică vulnerabilitatea comunităților rurale și reflectă decalajele persistente dintre mediul urban și cel rural
O persoană este clasificată ca fiind săracă multidimensional dacă se confruntă cu privări în cel puțin 35% dintre indicatorii utilizați pentru evaluare. Cu alte cuvinte, nu este suficientă o singură lipsă majoră – sărăcia apare atunci când mai multe probleme esențiale se cumulează. În funcție de aceste privări acumulate, nivelurile de sărăcie diferă considerabil între diverse grupuri ale populației.
Copiii sunt una dintre categoriile cele mai vulnerabile: 27% dintre copiii din Moldova trăiesc în sărăcie multidimensională, confruntându-se cu lipsa utilităților, aglomerare severă în locuințe, educație insuficientă și lipsa protecției medicale. Sărăcia severă la copii atinge o intensitate de 30%.
În timp ce bărbații sunt ceva mai puțin afectați de sărăcia monetară, aceștia sunt mai vulnerabili la sărăcia multidimensională – 28% față de 24% la femei, fiind mai des privați de educație adecvată, locuri de muncă stabile și asigurări medicale.
Expert-Grup concluzionează că această dublă criză de creștere a sărăciei monetare și adâncire a privațiunilor reflectă probleme structurale: salarii mici, decalaje regionale, slaba protecție a familiilor numeroase, venituri agricole reduse și un sistem educațional care nu reușește să ofere competențe adaptate pieței muncii.
Autoritățile anterior spuneau că de vină ar fi războiul din Ucraina care a provocat crize economice și sociale fiind distruse lanțurile logistice, afectate exporturile și importurile, majorarea prețurilor la resursele energetice care au provocat scupiri în lanț a produselor alimentare și mărfurilor.
În același timp, reprezentanții guvernării PAS susțineau că nivelul sărăciei nu este atât de ridicat precum arată statisticile, invocând metodologii de calcul depășite. În programul de guvernare, se promite creșterea salariului minim până la 10.000 de lei, atragerea investițiilor pentru noi locuri de muncă, facilități pentru afaceri și stimularea transferurilor diasporei.
