România a ajuns lider european la prețul energiei electrice raportat la puterea de cumpărare, deși dispune de resurse diverse și consistente de producere a electricității. O analiză a Asociației Energia Inteligentă arată că taxele și tarifele de transport și distribuție reprezintă jumătate din factura finală, împingând costurile la niveluri greu de suportat.
Liberalizarea pieței și evoluțiile de pe piața europeană au determinat scumpiri bruște, care au afectat direct nivelul de trai al populației.
În ciuda independenței energetice relativ ridicate, prețurile rămân printre cele mai mari din UE în raport cu veniturile românilor, se mai spune ăn analiză, iar menținerea acestor tarife ridicate riscă să frâneze dezvoltarea economică și să accentueze vulnerabilitățile sociale.
Potrivit Asociației Energia Inteligentă, liberalizarea pieței energiei de la 1 iulie a declanșat o creștere abruptă a tarifelor la electricitate, cu efecte directe asupra inflației și puterii de cumpărare. Analiza arată că România a ajuns pe primul loc în Europa la prețul energiei raportat la veniturile populației, o poziție care reflectă vulnerabilitatea economică a consumatorilor.
Datele AEI indică, de asemenea, că țara vecină a înregistrat cea mai mare creștere a prețului energiei electrice din UE între lunile iunie și iulie 2025, fiind o scumpire de peste două ori mai mare decât următoarea cea mai mare creștere de preț din Europa. Chiar dacă România se află pe locul 10 la prețul neraportat la puterea de cumpărare, impactul asupra populației rămâne unul dintre cele mai severe din Europa.
Deși România dispune de resurse energetice semnificative și un mix diversificat de producție, prețurile la energia electrică rămân ridicate în raport cu veniturile populației. Asociația Energia Inteligentă explică faptul că jumătate din factura finală este generată de taxele și tarifele de transport și distribuție, considerate printre cele mai mari din Europa.
Evoluțiile de pe piața energetică europeană, unde cotațiile variază în funcție de ofertă și prețurile combustibililor fosili, influențează direct costurile din România. La acestea se adaugă lipsa investițiilor în infrastructură, rețelele învechite și pierderile tehnologice, care se regăsesc în tarifele plătite de consumatori.
Liberalizarea pieței, realizată fără mecanisme eficiente de protecție și control, a permis fluctuații ample și speculații. Totodată, tranziția energetică spre surse verzi implică investiții costisitoare, recuperate treptat prin majorări de preț suportate de populație.
Potrivit analizei Asociației Energia Inteligentă, prețurile ridicate la energia electrică afectează grav competitivitatea economică a României și adâncesc inegalitățile sociale. Costurile mari suportate de industrie, agricultură și servicii se transmit în scumpiri la raft și reduc puterea de cumpărare a populației.
În același timp, firmele românești devin mai puțin atractive pentru investițiile străine, fiind dezavantajate în comparație cu economiile unde energia este mai ieftină și stabilă. Pe termen lung, analiza avertizează că această situație poate alimenta inflația, migrația forței de muncă și riscul de sărăcie energetică pentru gospodăriile vulnerabile.
Ținem să amintim că, România este și principalul furnizor de energie pentru țara noastră, acoperind aproape 70% din consumul de electricitate. Deși avem contracte sigure pentru iarna 2025–2026, fluctuațiile de pe piața externă pot crește indirect costurile interne.
Presa română a scris anterior că România vinde energie Moldovei și Ucrainei la prețuri semnificativ mai mari decât, de exemplu, Serbiei sau Bulgariei: dacă Serbia cumpăra energie cu aproximativ 90 euro/MWh, Moldova plătea circa 116 euro. Costul energiei electrice pe care o primeam de Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan era de 67 de dolari /MWh, iar tariful la electricitate atunci era de 2 lei/kWh.
