Guvernul Republicii Moldova a decis să preia clădirea de pe strada Butucului din capitală, unde își desfășurau activitatea Uniunea Veteranilor Războiului din Afganistan și Asociația persoanelor cu dizabilități intelectuale HUMANITAS, pentru a crea un Centru regional de asistență complexă pentru copiii – victime sau martori ai infracțiunilor. Clădirea, însă a fost renovată din fondurile voluntarilor și ale părinților. Autoritățile afirmă că este o măsură necesară pentru extinderea rețelei de centre de justiție juvenilă, menite să ofere protecție copiilor aflați în situații de risc. Reprezentanții organizațiilor vizate însă nu sunt de acord cu decizia și susțin că sunt evacuați abuziv, fără alternative decente. Ei afirmă că noul spațiu propus este într-o stare deplorabilă, fără condiții minime pentru activitățile de reabilitare. De asemenea, voluntarii și părinții copiilor cu dizabilități care frecventează centrul HUMANITAS spun că această mutare ar distruge munca de ani de zile și sprijinul vital oferit zilnic acestor familii.
La prima ședință a Guvernului din 5 noiembrie, secretarul de stat Alexei Buzu, fost ministru al Muncii, dat citire proiectului care ulterior a fost aprobat.
ALEXEI BUZU, secretar de stat al Guvernului: „Propun atenției dvs. o hotărâre prin care urmează să transmitem clădiri și un teren aferent acestora din administrarea Cancelariei de stat în gestiunea Ministerului Muncii și Protecției Sociale. Este o decizie pe care o așteptăm demult timp pentru că aceste bunuri imobile vor fi utilizate pentru a crea un Centru de Justiție Juvenilă la Chișinău. După cum știți, din 2022 avem un Centru regional în Bălți, în acest an finalizăm crearea unui centru regional în sudul RM, în Cahul și cu suportul colegilor de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, urmează în 2026 să avem un asemenea Centru la Chișinău. Să oferim o protecției reală acestor copii care sunt supuși violenței, sunt în situații de risc”.
Asociația pentru Persoane cu Dizabilități de Intelect HUMANITAS activează din 1991 și este formată din specialiști și părinți dedicați îngrijirii copiilor cu nevoi speciale, care activează strict pe bază de voluntariat. Organizația este recunoscută la nivel internațional și este membră a Incluziunii Europene încă din anul 2000. De asemenea este finanțată din granturi intrnaționale. După decizia Guvernului de a prelua clădirea de pe strada Butucului, asociația urmează să fie mutată într-un spațiu de pe strada Bucuriei. Noua locație, însă, se află într-o stare vizibil deplorabilă, fără utilități elementare precum apă sau grup sanitar. Reprezentanții HUMANITAS spun că se simt umiliți și abandonați, iar mutarea riscă să paralizeze activitatea de sprijin și reabilitare a copiilor cu dizabilități.
„Ne-au propus spre relocare. Iată clădirea.
– Acesta e edificiul pe care vor să-l ofere dvs?
– Da, strada Bucuriei 18. Adică la garaje. La garajele Guvernului. Ia uite. Aici nu-i nici WC, nici baie, absolut nimic nu e. Și mobila, ne zic că v-am lăsat mobila. – Da, bodaproste…”.
Totul a pornit la începutul acestui an, când la sediul Asociației au avut loc mai multe vizite neanunțate ale reprezentanților Cancelariei de Stat și ai Ministerului Muncii. Potrivit directoarei Aurelia Racu, aceste vizite aveau scopul de a pregăti terenul pentru preluarea clădirii din strada Butucului, pe care organizația o gestionează legal de ani de zile.
Ulterior, conducerea asociației a fost invitată la o ședință oficială la Ministerul Muncii, fără a primi o explicație clară privind motivul convocării. În cadrul discuției, s-ar fi prezentat informații eronate despre activitatea centrului, potrivit organizației, pentru a justifica relocarea acestuia într-un alt spațiu. Angajații spun că au observat persoane necunoscute care fotografiau clădirea și repartizau încăperile fără acordul lor.
Aurelia Racu spus că a sesizat atunci Parlamentul și Guvernul, cerând ca deciziile privind spațiile sociale să fie luate transparent și cu respect față de munca de voluntariat depusă de zeci de ani. Însă fără vreun răspuns concret.
AURELIA RACU, director al Asociației pentru Persoane cu Dizabilități de intelect HUMANITAS: „Și m-am adresat atunci la parlament, la guvern, la cancelarea de stat, pentru că noi oficial am primit clădirea, noi oficial avem contract, noi oficial respectăm, noi oficial, după cum e scris, avem grijă de clădire și de toate problemele aici, noi avem. Cu forțele proprii și cu mijloacele proprii ieșim din situație și reparații facem și tot ce aici facem noi e de contul nostru. Noi nu primim salarii aici, noi suntem în bază voluntariată”.
Aurelia Racu spune că actualul sediu al asociației HUMANITAS a fost restaurat practic din ruine, prin eforturi proprii și fără sprijin financiar din partea statului.Toate lucrările de reparație și amenajare au fost realizate din resursele voluntarilor și ale părinților copiilor cu dizabilități.
AURELIA RACU, director al Asociației pentru Persoane cu Dizabilități de intelect HUMANITAS: „Eu nu pot stă la o parte, să stea studentul în auditorie să asculte numai teorii și să nu vadă copilul, să nu lucrez cu copilul, să nu lucreze cu mama. Toți acei care au fost activi, toți au devenit până astăzi doctori în știință și mă mândresc cu asta. Dătoria mea, ca să păstrez ceea ce noi am început, ca să dezvoltăm echipele acestea de tineret, să fie toleranti, să fie mai atenți, să fie mai competenți, să fie profesioniști, că la noi incompetența și lipsa de profesionalism predomină. Și nu se poate să fim atât de indiferenți. Pentru mine este o lovitură morală și cetățenească, profesionistă și așa mai departe”.
Kinetoterapeutul Ivan Potapenko, care activează ca voluntar în cadrul centrului din 2013, spune că inițiativa autorităților nu trebuie realizată prin marginalizarea celor care au muncit ani la rând. El afirmă că este dureros să vezi cum munca depusă cu dăruire timp de decenii se distruge.
IVAN POTAPENCO, kinetoterapeut: „Sincer să fiu, ceea ce au planificat ei este un lucru bun, dar problema e că binele nu se face pe fundalul faptului că pe cineva au dat afară și au arătat publicului cât de frumos au făcut ei ceva pentru alții. Dacă fac, atunci bine, să facă, dar nu trebuie să șteargă picioarele de munca ce s-a realizat timp de decenii. Ați văzut foarte bine starea care era înainte — totul s-a făcut prin efort propriu, cu ajutorul Valeriei Ignatievna. Este dureros să vezi cum tot ceea ce s-a construit se distruge. Tuturor mamelor care se află într-o astfel de situație dificilă li se oferă, desigur, bazele teoretice ale reabilitării, precum și instruirea practică, unde exersăm împreună toate aceste lucruri, iar ulterior ele dobândesc abilități proprii de reabilitare. Suntem mereu în legătură, oferind ajutor — începând chiar de la sprijinul moral, pentru că, să știți, având un asemenea copil, doar mama știe câte nopți plânge”.
La rândul lor, mamele copiilor cu dizabilități spun că nu sunt de acord cu decizia autorităților de a-i muta din sediul actual. Ele afirmă că centrul HUMANITAS le-a oferit sprijin real, ajutându-le să integreze copiii în grădinițe și să învețe cum să-i reabiliteze prin colaborare și empatie.
ANA CARIN, mamă: „Ne-a ajutat foarte mult centrul ca să găsim grădiniți, fiindcă sunt copiii care nu sunt acceptați în grădinițele de stat. Și datorită doamnei Aurelia Racu și a centrului Humanitas am găsit căi și am numit ca acești copii să fie înmatriculați în grădinițele de stat. Fiindcă una se spune pe lege că da, ei au dreptul să fie în școli normale în grădinițele de stat, dar când ne ducem pe loc, ne spune că nu avem cadrul didactic de sprijin, nu avem specialiști, deci ducețivă la grădiniță specială. Nu, nu sunt de acord, fiindcă deja aici sunt mulți părinți care sunt implicați în acest centru. Mulți părinți suntem ca și voluntariat și ajutăm alte familii, mai ales cei care sunt în scaunul curăților și chiar n-au nici o serbare, mamele nu se pot duce la… pentru ele personal se duc mamele să aibă grijă de sine, la o cumpărătură sau la o frizerie, deci noi ajutăm mamele acestea”.
ELENA RUSNAC, mama unui copil cu autism: „Eu simt datoria de a o apăra pe doamna Aurelia că asta este viața ei. În acest Centru ea pus suflet, dar pe lângă sufletul care l-a depus ea în acest centru, suntem noi. Adică terapiile astea costisitoare – asta e una. Dar terapia mama, asta e alta. Și terapia mama m-a învățat Centrul acesta, pentru că numai prin mame și prin conlucrare și prin bună înțelegere și prin sufletul omeniei, noi ne ajutăm unul pe altul. Același sunet și acești voluntari, chiar le spun mereu mulțumesc, fiecare dată, în fiecare an, văd alte noi fețe, lor le trebuie acest centru, fiindcă ceea ce înveți teorie la universitate, asta e una, dar când pipăi, când simți, când iei copilul acesta să te duci să te plimbi cu el să vezi ce face el, tu vezi deja diferența”.
De asemenea, studenții de la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, specializați în psihopedagogie specială, desfășoară practica și activități de voluntariat în cadrul centrului HUMANITAS.
Ei spun că aici au posibilitatea să aplice cunoștințele teoretice și să dobândească experiență directă în lucrul cu copiii cu dizabilități. Tinerii consideră că acest centru le oferă nu doar accesibilitate, ci și un mediu educativ potrivit dezvoltării lor profesionale. Am telefonat la Serviciul de presă al Ministerului Muncii și Protecției Sociale pentru a afla cum răspunde acuzațiilor din partea Centrului HUMANITAS și dacă a fost stabilit un termen de evacuare a Centrului, însă nimeni nu ne-a răspuns la apeluri.
Cât ține de Uniunea Veteranilor Războiului din Afganistan, reprezentanții acestora au spus că li s-a propus și lor un alt sediu, însă nu sunt de acord cu acesta și care vor fi acțiunile ulterioare, încă nu cunosc, însă mizează pe o decizie rezonabilă din partea autorităților.
