Economia Moldovei se află într-o stagnare constantă. Mai rău a fost doar în anii 90, după prăbușirea sistemului sovietic. Declarația a fost făcută de expertul economic Veaceslav Ioniță, prezentând noua sa analiză intitulată „Economia Moldovei în recesiune. Cinci ani de dezvoltare pierduți”. Potrivit lui, Moldova își pierde statutul nu doar de țară agro-industrială, ci chiar și de țară agrară. Moldova se transformă într-un simplu furnizor de materii prime. Iar din producția de bunuri câștigă alții.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, după ce anul trecut s-au înregistrat două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului, se poate afirma că Republica Moldova a intrat oficial în recesiune economică. Acest lucru reflectă slăbiciunea profundă a economiei naționale, cauzată de faptul că autoritățile nu au soluționat ani la rând problemele
VEACESLAV IONIȚĂ, expert economic: În ultimii cinci ani, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu doar 0,4%. Iar dacă pentru 2025 inițial existau prognoze mai pozitive, acum avem o creștere de doar 1%. Deci, pe parcursul a cinci ani am avut practic o creștere zero. Mai rău decât acum a fost doar în anii 1990-1999, când s-a produs prăbușirea economiei noastre după destrămarea sistemului sovietic.
Ce înseamnă, de fapt, recesiunea economiei moldovenești?
În 2024 a avut loc o prăbușire a producției agricole – o scădere de 14,6% față de anul precedent – ceea ce confirmă un declin profund, nu doar o criză temporară. Pierderile industriei în 2024 au constituit 3 miliarde lei comparativ cu anul precedent.
S-a ajuns până acolo încât țara noastră a început să exporte produse agricole pe care, timp de mulți ani, le importa – și anume materii prime.
VEACESLAV IONIȚĂ, expert economic: „Exporturile noastre nu doar că au scăzut, dar și-au schimbat structura. Dacă înainte exportam produse agroalimentare finite, cum ar fi uleiul de floarea-soarelui și semințele procesate, acum exportăm materii prime și importăm produse finite”.
(BETA) Potrivit expertului, recesiunea a fost însoțită și de o reducere semnificativă a populației active în economia moldovenească: în a doua jumătate a anului 2024, numărul persoanelor ocupate a scăzut până la 808 mii de persoane, ceea ce reprezintă cel mai scăzut indicator din toată istoria măsurărilor statistice. Un alt factor serios de presiune, atât asupra economiei, cât și asupra populației, a fost costul ridicat al resurselor energetice.
VEACESLAV IONIȚĂ, expert economic: „Prețurile fără precedent de mari la resursele energetice, stabilite în Republica Moldova, au făcut ca populația să conștientizeze ce înseamnă sărăcia energetică și șocurile energetice”.
În consecință, a crescut semnificativ nivelul sărăciei absolute în țară. Potrivit lui Veaceslav Ioniță, Moldova este blocată într-o economie cu valoare adăugată scăzută, unde predomină agricultura și comerțul, iar forța de muncă calificată continuă să emigreze masiv. Situația necesită acțiuni urgente.
Modelul actual, bazat pe consum și transferuri bănești, s-a epuizat. Încă din 2021, când PAS a numit guvernul Nataliei Gavrilița, președintele Maia Sandu i-a cerut executivului să construiască un nou model de creștere economică.
Însă nici guvernul Gavrilița, nici cel condus de Dorin Recean nu au făcut nimic concret în acest sens – nici măcar nu au elaborat vreun program economic anticriză. Comunitatea de experți se îndoiește că al treilea guvern PAS – condus de Alexandru Munteanu – va reuși să schimbe ceva în această direcție. Totuși, noul prim-ministru se arată optimist și consideră că va reuși să obțină o creștere economică mai mare, investiții și majorări de salarii.
