Republica Moldova a intrat în anul 2024 în recesiune economică, după ce două trimestre consecutive au fost marcate de scăderea Produsului Intern Brut (PIB).
Expertul în politici economice Veaceslav Ioniță, de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a declarat vineri, 7 noiembrie 2025, că recesiunea nu este un eveniment izolat, ci semnul unei slăbiciuni cronice a economiei naționale, care de ani buni nu reușește să depășească problemele structurale, transmite bani.md.
„În ultimii cinci ani, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu doar 0,4%. Pentru 2025 prognozăm o creștere de cel mult 1%, ceea ce înseamnă practic stagnare. Mai rău decât atât a fost doar în anii ’90, în perioada colapsului sistemului sovietic”, a afirmat Ioniță în cadrul emisiunii Analize economice cu Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, anul 2024 a fost marcat de o scădere de 14,6% în agricultură, echivalentul a circa șapte miliarde de lei pierduți, și de o reducere cu trei miliarde de lei în industrie. În ultimii cinci ani, producția industrială s-a micșorat cu 1,3%, iar agricultura cu 2,8%. Exporturile au scăzut cu aproape 500 de milioane de dolari, tendința negativă menținându-se și în 2025.
„Astăzi exportăm materie primă și importăm produse finite. Din exportatori de ulei am devenit exportatori de floarea-soarelui și importatori de ulei. Balanța agricolă a devenit negativă, ceea ce nu s-a mai întâmplat de decenii”, a explicat analistul.
Recesiunea este accentuată și de o scădere drastică a populației active. În a doua jumătate a anului 2024, numărul persoanelor ocupate a coborât la 808.000, cel mai mic nivel din istoria recentă.
Un alt factor de presiune a fost costul energetic, tariful la gaze crescând de la 4,64 lei la 29,27 lei.
„Republica Moldova are cel mai mare preț la gaz din Europa de Est, iar populația a înțeles ce înseamnă cu adevărat sărăcia energetică”, a subliniat Ioniță.
Datele analizate de expert indică și o creștere accentuată a sărăciei. În sudul țării, rata sărăciei absolute a urcat de la 31% la aproape 50%, în nord – de la 26,5% la 32,2%, iar în municipiul Chișinău – de la 7% la 11%.
În plan investițional, investițiile străine directe au scăzut ușor, de la 4,9 miliarde de dolari în 2023 la 4,8 miliarde în 2024, menținând Republica Moldova pe ultimul loc în Europa de Est la investiții pe cap de locuitor.
În același timp, datoria publică a crescut de la 124,6 miliarde de lei în 2024 la 131,2 miliarde de lei în prima jumătate a anului 2025.
„Cel mai grav este că o mare parte din aceste împrumuturi interne sunt folosite pentru consum, nu pentru investiții productive”, a avertizat Veaceslav Ioniță, concluzionând că Republica Moldova traversează o perioadă de stagnare profundă, cu riscuri majore pentru competitivitatea și sustenabilitatea economiei.
