Moldova devine tot mai dependentă de împrumuturi. În doar cinci ani, guvernarea a acumulat un deficit bugetar de 65,5 miliarde de lei, finanțat în mare parte prin datorii noi. Potrivit datelor oficiale prezentate de Ministerul Finanțelor și Biroul Național de Statistică, cheltuielile statului nu au fost acoperite integral din buget, iar o mare parte din fondurile împrumutate au fost folosite pentru consum, nu pentru investiții în dezvoltarea țării. Astfel, experții avertizează că guvernarea a împins statul într-o dependență financiară în care se împrumută tot mai mult, se execută tot mai puțin și se plătește din ce în ce mai mult pentru propria incompetență.
Potrivit datelor oficiale prezentate de Ministerul Finanțelor în raportului privind executarea bugetului public național, în doar cinci ani, guvernarea PAS a acumulat un deficit bugetar de 65,5 miliarde lei. Cheltuielile din 2021–2025 nu au avut o acoperire bugetară din surse proprii, ci au fost finanțate în mare parte din împrumuturi.
Doar în 2025, deficitul planificat este de 18,1 miliarde lei, bani proveniți aproape integral din datorii noi.
În plus, în fiecare an, autoritățile au fost nevoite să revizuiască bugetul, reducând veniturile și cheltuielile.
În 2022 s-au votat 73,9 miliarde lei, dar s-au cheltuit 68,6 – 5,4 miliarde rămase pe hârtie.
În 2023 neexecutarea a fost de 3,4 miliarde, în 2024 – 2,2 miliarde, iar în 2025 se estimează cel puțin 3,5 miliarde lei. În total, 15,7 miliarde lei au fost promisiuni neîndeplinite.
Datele oficiale mai arată că în 2025, din totalul împrumuturilor, doar 3,7 miliarde lei, adică 20%, sunt destinate investițiilor, în timp ce 14,4 miliarde lei acoperă cheltuieli curente, inclusiv salarii, pensii și administrație, ceea ce indică că majoritatea fondurilor împrumutate sunt folosite pentru consum și nu pentru dezvoltare. Ceea ce înseamnă că trăim pe credit pentru consum, nu pentru dezvoltare.
Potrivit informațiilor, costul datoriei externe se ridică la 1,5%, dar totuși guvernul preferă credite interne la 9–10%, uneori peste 20%, cum a fost în 2022. Astfel în primele nouă luni ale anului 2025, din împrumuturile totale de 8,9 miliarde lei, 63% provin din surse interne, iar restul din surse externe.
În acest context, cheltuielile pentru dobânzi au crescut de la 1,9 miliarde lei în 2021 la 4,8 miliarde lei în 2025, iar în cinci ani statul va plăti 19,7 miliarde lei doar pentru dobânzi, echivalentul unui an de finanțare a educației.
Făcând referire la aceste date, fostul premier Vlad Filat a scris pe canalul său de Telegram că „PAS a transformat datoria într-un instrument de politică de stat și a construit o economie bazată pe împrumuturi scumpe și promisiuni neexecutate, împingând Republica Moldova într-o dependență financiară periculoasă, în care statul se împrumută tot mai mult, cheltuie tot mai puțin și plătește tot mai mult pentru gestionarea deficitară a finanțelor publice”.
Anterior, despre această problemă a scris de mai multe ori economistul Vladimir Golovatiuc. Potrivit acestuia, problema nu constă doar în suma uriașă a datoriei externe, ci și în faptul că există un risc mare ca noi să nu fim capabili să o rambursăm, iar autoritățile vor fi nevoite să reducă salariile și pensiile și să mărească taxele, așa cum se întâmplă acum în vecina România.
CANAL 5 a solicitat un comentariu la acuzațiile liderului PLDM, Vlad Filat, din partea purtătoarei de cuvânt PAS, Adriana Vlas, încă aceasta nu ne-a răspuns la mesajele expediate.
Autoritățile au declarat anterior că nivelul actual al datoriei nu reprezintă un motiv de îngrijorare, susținând că suma este una „acceptabilă” pentru economia națională și că fără credite, bugetul nu se descurcă. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a respins speculațiile privind existența unei „găuri” în bugetul de stat, afirmând că finanțele publice sunt sub control.
Potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor, la 1 octombrie deficitul bugetului de stat a atins 6 miliarde 958 de milioane de lei, menținându-se peste pragul de 4% din PIB.
