Fostul premier Vlad Filat a acuzat guvernarea PAS de gestionare catastrofală a crizei energetice, responsabilă, în opinia sa, pentru cel mai sever șoc economic din istoria recentă a Republicii Moldova, menționând că „Nu războiul, nu piața globală, nu «moștenirea grea», ci incapacitatea crasă a autorităților de a gestiona momentul critic prin care a trecut țara”. Potrivit acestuia, timp de trei ani, Moldova a înregistrat cel mai mare șoc energetic din Europa, depășind toate celelalte state, inclusiv cele cu economii fragile din Est. Filat susține că, în timp ce alte state au intervenit pentru a atenua efectele crizei, Moldova a fost „aruncată de PAS în plin vârtej al prețurilor – fără busolă, fără strategie”.
Într-o postare pe rețelele sociale, fostul premier Vlad Filat a afirmat că potrivit datelor Eurostat, Republica Moldova a înregistrat cel mai mare șoc energetic din Europa între anii 2022–2025, subliniind că: „Diferența dintre tariful minim și cel maxim la gazele naturale a fost de 7,5 ori. Nicio altă țară europeană nu a trecut printr-o asemenea prăpastie de prețuri”. Mai mult el a acuzat lipsa unei strategii și a unui plan coerent din partea guvernării, menționând că: „În timp ce alte state au intervenit pentru a amortiza șocurile, Moldova a fost aruncată de PAS în plin vârtej al prețurilor – fără busolă, fără strategie”
Tot în aceeași postare, Vlad Filat a atras atenția asupra efectelor grave ale crizei energetice. Printre acestea se numără: zeci de companii închise, mii de locuri de muncă pierdute, o economie aflată în recesiune și cel mai mare val de migrație din istoria Republicii Moldova. Fostul premier a prezentat și câteva date alarmante. În anul 2022, prețul gazelor naturale a ajuns la 1,58 euro pe metru cub – de peste șapte ori mai mult decât tariful minim de 0,21 euro/m³. În 2025, Moldova plătește în continuare 0,76 euro/m³, cel mai mare tarif din Balcani, alături de Cehia. În opinia lui politicianului, criza energetică a devenit motorul crizei economice și sociale, provocând: Creșterea prețurilor la produse, scăderea competitivității, închiderea întreprinderilor, scăderea veniturilor, migrația tinerilor
La final, Vlad Filat a lansat acuzații directe privind modul în care au fost făcute achizițiile de gaze, sugerând existența unor decizii netransparente și potențial abuzive, care nu au fost nici explicate, nici investigate. El a subliniat că lipsa de responsabilitate și opacitatea autorităților trebuie să fie, mai devreme sau mai târziu, analizate de instituții cu adevărat independente. „Cel mai mare șoc energetic din Europa nu a fost un accident. A fost rezultatul direct al incompetenței guvernării, conchis Filat.
Am încercat să obținem o reacție la aceste acuzații, însă purtătorul de cuvânt al PAS, Adriana Vlas nu a răspuns olicitărilor noastre. Anterior, autoritățile au atribuit criza energetică unui șantaj gazier din partea Rusiei, în timp ce Gazprom a acuzat România că, prin refuzul de a permite tranzitul gazelor, a provocat încetarea livrărilor.
După ce Moldova a renunțat la gazul rusesc, prețul acestui combustibil a crescut de mai multe ori, ceea ce a dus la majorarea costurilor pentru majoritatea bunurilor și serviciilor și a afectat competitivitatea produselor moldovenești. Acest lucru a redus competitivitatea mărfurilor moldovenești și puterea de cumpărare a oamenilor, iar circa o treime din populație a ajuns sub pragul sărăciei.
Anul trecut, economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere modestă de doar 0,1%, în ciuda declarațiilor optimiste ale ministresei Dezvoltării Economice și Digitalizării, care prognoza o evoluție pozitivă. Totuși, înainte de alegeri, ministra Doina Nistor a recunoscut gravitatea situației economice și a redus estimarea creșterii PIB-ului pentru 2025 de la 2% la 1,3%. De asemenea, la plecare, fostul premier Dorin Recean a subliniat că este nevoie urgentă de un lider capabil să impulsioneze relansarea sectorului economic.
