Resursele financiare provenite din surse externe, precum și din bugetul de stat, alocate în anul 2024, au fost distribuite cu încălcări grave ale legii, iar în multe cazuri nu este clar unde au ajuns acești bani. Aceste concluzii se conțin în raportul anual publicat de Curtea de Conturi.
Totodată, auditorii subliniază că volumul investițiilor capitale, alocate din bugetul de stat și din ajutorul extern, a fost cel mai scăzut din ultimii trei ani. Iar aceste mijloace erau destinate construcției drumurilor, reparației școlilor și spitalelor.
După cum subliniază portalul Mold-street, care a analizat în detaliu raportul Curții de Conturi, investițiile capitale au fost realizate în proporție de doar 56,1%.
Acest lucru arată că proiectele menite să contribuie la dezvoltare nu sunt implementate în practică, iar realizarea lor este tergiversată, inclusiv la etapele de planificare, încheiere a contractelor și executare a lucrărilor de investiții, notează auditorii Curții de Conturi.
În cele ce urmează, lucrurile devin și mai interesante. În anul 2024, în total 74% din investițiile capitale au fost direcționate spre construcția și modernizarea drumurilor – fapt despre care PAS a vorbit mult în campania electorală, prezentând acest lucru drept o realizare.
Totuși, suma alocată de 1,9 miliarde de lei a fost suficientă doar pentru 64 de proiecte investiționale, ceea ce reprezintă aproximativ 2,3% din bugetul total. În același timp, potrivit raportului, 82,7% din finanțare — adică peste un miliard și jumătate de lei — au provenit din surse externe, iar din resursele bugetului de stat au fost cheltuite doar 330,3 milioane de lei.
În ceea ce privește celelalte domenii de investiții, cifrele sunt și mai modeste. Programul „Servicii de sprijin în domeniul apărării naționale” reprezintă 15,7% din volumul cheltuielilor, „Aprovizionare cu apă și canalizare” – 4,4%, iar „Dezvoltare durabilă a sectoarelor fitotehnic și horticol” – 1,9%.
Potrivit specialiștilor Curții de Conturi, principala problemă constă în planificarea defectuoasă a investițiilor capitale, ceea ce a dus la ajustări frecvente ale bugetului și, în consecință, la întârzieri în implementarea proiectelor. Din această cauză, 25 de proiecte de investiții, în valoare totală de 607,2 milioane de lei, au fost excluse din plan.
De exemplu, proiectul de reconstrucție a drumului M5 (frontiera cu Ucraina – Criva – Bălți – Chișinău – Tiraspol – frontiera cu Ucraina) în valoare de 150 de milioane de lei, construcția drumului de ocolire a orașului Cimișlia – în valoare de 80 de milioane de lei, reconstrucția drumului R34 Hâncești – Leova – Cantemir – Cahul – Giurgiulești – de 100 de milioane de lei, construcția spitalului regional Bălți – în valoare de 51 milioane de lei, crearea unei platforme electronice de identificare de la distanță (e-KYC) – de 4,8 milioane de lei și altele.
Auditorii au ajuns la concluzia că, în total, dintre cele 50 de proiecte investiționale, doar 29 au fost realizate în proporție de 90–100%, iar o parte dintre proiecte nu au avut deloc acoperire financiară.
Cele mai mari lacune în valorificarea și distribuirea mijloacelor bugetare și a ajutorului extern au fost constatate la Ministerul Sănătății: s-a valorificat 24,4%, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării – 53,0% și Ministerul Educației și Cercetării – 57,6%.
În plus, raportul Curții de Conturi subliniază că, pe parcursul anului trecut, includerea în buget a noilor proiecte s-a făcut cu încălcări grave ale legii. De exemplu, 12 proiecte au fost incluse în bugetul pentru 2024 fără coordonarea Comitetului Interministerial pentru Planificare Strategică și fără verificarea Grupului de Lucru pentru Investiții Publice.
Din această listă, doar un proiect a fost realizat parțial – crearea sistemului informațional „Managementul învățământului superior” (HEMIS), cu un buget de 1,9 milioane de lei.
Auditorii au depistat și o altă încălcare gravă la finanțarea proiectelor din surse externe – în unele cazuri au fost efectuate plăți directe în valoare de 939,1 milioane lei, în afara sistemului trezoreriei. De exemplu, 866,7 milioane lei pentru proiectul BERD în sectorul drumurilor și 63,7 milioane lei pentru proiectul KfW privind infrastructura de apă.
În linii generale însă totul merge strună la cei din guvernarea PAS, iar faptul că tot de ce se apucă se transformă în „management de marcă” al regimului nu este o problemă, deși consecințele nu sunt deloc unice pentru întreaga țară și cetățenii săi – datoria externă a Moldovei a crescut cu 205,9% din 2021 până în iunie 2025. Încotro s-au dus toți acești bani, pe care contribuabilii moldoveni vor trebui să-i returneze, rămâne o întrebare retorică.
