Rezultatele alegerilor parlamentare ar fi fost diferite dacă s-ar fi folosit o formulă proporțională standard pentru distribuirea mandatelor, susține expertul economic și matematicianul Sergiu Ungureanu. El afirmă că actuala metodă de calcul, deși legală, avantajează partidele mari, în special pe cele aflate la guvernare. În plus, spune Ungureanu, voturile din diaspora – unde PAS a obținut un scor foarte ridicat – au fost decisive în configurarea noului Parlament, iar dacă nu ar fi existat restricții pentru alegătorii din Transnistria și Federația Rusă, și voturile ar fi fost redistribuite proporțional, componența finală a Legislativului ar fi fost cu totul alta.
De cealaltă parte, vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat pentru CANAL 5 că informațiile despre modalitatea de distribuire a mandatelor vor fi prezentate în raportul oficial al instituției până pe 5 octombrie.
Într-o intervenție pentru CANAL5, expertul economic Sergiu Ungureanu a declarat că la distribuirea mandatelor a fost aplicată o metodă care – deși legală – tinde să favorizeze partidele mari și poate modifica semnificativ rezultatele, în comparație cu o repartizare proporțională simplă.
SERGIU UNGUREANU, expert economic, matematician
– Pentru că, dacă aplicăm o formulă proporțională directă, PAS ar trebui să aibă 53 de deputați, nu 55 – și apar multe alte modificări. Am făcut un calcul foarte exact în acest sens. De la 53 și ceva au ajuns la 55. Desigur, 53,8 ar fi fost mai corect să se rotunjească la 54, nu la 55. Iar un mandat a fost practic preluat de la Partidul Nostru.
– Dar au schimbat metoda și, în prezent, se folosește metoda D’Hondt – o metodă care schimbă distribuția mandatelor și oferă partidelor o repartiție diferită.
În plus, Ungureanu consideră că formula folosită pentru repartizarea mandatelor este inechitabilă, deoarece partidul de guvernare are nevoie de mai puține voturi pentru a obține un mandat, comparativ cu celelalte formațiuni. Potrivit calculelor sale, un mandat de deputat a fost obținut de PAS cu aproximativ 14.200 de voturi, în timp ce, pentru Partidul Nostru, a fost necesar un număr semnificativ mai mare – circa 16.300 de voturi.
În plus, expertul a mai spus că rezultatele ar fi fost mult diferite dacă voturile din diaspora nu ar fi fost calculate în felul în care se face acum.
SERGIU UNGUREANU, expert economic, matematician
– Dacă luăm în calcul doar voturile din Republica Moldova, adică din raioanele și orașele aflate pe teritoriul țării, obținem cu totul alte cifre. PAS are 44% din voturi, nu 50%, iar în această situație, configurația Parlamentului – chiar și după metodologia lor – ar fi dus la 48 de mandate pentru PAS, iar opoziția unită ar fi avut în jur de 53%. Însă, dacă includem voturile din diaspora, unde au fost aproximativ 280.000 de alegători, PAS a obținut acolo un scor foarte mare, de aproximativ 78%. Cât de corect sau de incorect este acest rezultat, nu putem spune cu certitudine, pentru că, la multe secții de votare din diaspora, reprezentanții opoziției fie nu au fost admiși, fie nu au fost prezenți deloc.
Iar dacă alegătorii din Transnistria și Rusia ar fi putut vota liber, componența Parlamentului ar fi arătat altfel, mai explică Ungureanu.
SERGIU UNGUREANU, expert economic, matematician
– Chiar și în ipoteza în care rata de participare în regiunea transnistreană ar fi fost similară cu cea din restul țării – adică de aproximativ 50-52% – vorbim despre un bazin electoral de circa 260.000 de cetățeni. Asta ar fi însemnat un plus de aproximativ 130.000 de voturi. Dacă aceste voturi ar fi fost distribuite proporțional, la fel cum au votat cei aproximativ 12.000 de alegători care au participat efectiv în Transnistria, atunci rezultatul general ar fi fost diferit. La o astfel de redistribuire, Partidul de Guvernământ ar fi obținut aproximativ 47 de mandate, iar partidele din opoziție – un număr mai mare. Iar dacă adăugăm la acest calcul și voturile din diaspora aflată în Federația Rusă, care de facto a fost exclusă din procesul electoral (așa cum s-a întâmplat și la alegerile anterioare), atunci configurația Parlamentului s-ar fi modificat și mai mult: PAS ar fi avut în jur de 42-43% din mandate, iar opoziția unită ar fi ajuns la 58-60 de mandate.
De cealaltă parte, vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat pentru CANAL 5 că în prezent, nu poate comenta aceste calculi, însă datele finale cu privire la scrutin și modalitatea de distribuire a mandatelor vor fi prezentate în raportul oficial până pe 5 octombrie.
