Corupție sistemică, migrație masivă, întreprinderi de stat ineficiente, economie la limita stagnării și lipsa reformelor reale. Acesta este diagnosticul pus Republicii Moldova de către Departamentul de Stat al SUA, în raportul privind climatul investițional. În document se amintește că, în 2021, Chișinăul a semnat un acord de finanțare cu FMI în valoare de 560 de milioane de dolari, ulterior majorat la 800 de milioane. Dar, în pofida acestui sprijin, rezultatele sunt catalogate drept slabe, chiar și în contextul crizelor regionale.
Una dintre principalele concluzii ale raportului este corupția endemică din Moldova. Termenul desemnează situația în care fenomenul devine atât de răspândit și înrădăcinat, încât se transformă într-un mecanism integrat în activitatea instituțiilor statului. „Economia Republicii Moldova nu și-a revenit după recesiunea de 4,6% din 2022, provocată de criza energetică și perturbarea lanțurilor de aprovizionare. În 2024 s-a înregistrat o creștere economică modestă de doar 0,1%. Țara se confruntă cu probleme de productivitate scăzută, exodul forței de muncă tinere, corupția, rețeaua extinsă de întreprinderi de stat ineficiente și un mediu de afaceri complicat. Perspectivele depind de reforme structurale și de progrese pe calea integrării europene, se spune în raport.”
„Economia Republicii Moldova nu și-a revenit după recesiunea de 4,6% din 2022, provocată de criza energetică și perturbarea lanțurilor de aprovizionare. În 2024 s-a înregistrat o creștere economică modestă de doar 0,1%. Țara se confruntă cu probleme de productivitate scăzută, exodul forței de muncă tinere, corupția, rețeaua extinsă de întreprinderi de stat ineficiente și un mediu de afaceri complicat. Perspectivele depind de reforme structurale și de progrese pe calea integrării europene.”
În document se menționează și fenomene semnalate de economiștii locali în ultimii ani: migrația catastrofală a populației peste hotare (peste 240 de mii de persoane au părăsit Moldova din 2022), degradarea sectoarelor economiei naționale, scăderea volumelor de producție, în special în agricultură (scădere de 14,6% în 2024) și în industria prelucrătoare (scădere de peste 20%), reducerea exporturilor (doar în prima jumătate a anului 2025, scăderea a fost de 10%) și creșterea importurilor, care tot mai mult înlocuiesc pe rafturile magazinelor produsele moldovenești. Deficitul balanței comerciale pentru perioada ianuarie-mai 2025 a crescut cu peste 37,5%.
Și creșterea corupției, împotriva căreia PAS și Maia Sandu au promis să lupte la preluarea puterii, a atins dimensiuni naționale pe durata guvernării PAS. Mai mult, în această „caracatiță” a corupției, după cum remarcă experții, rolul principal nu îl joacă agenții economici sau cercurile restrânse de afaceri, ci exact funcționarii de stat care ocupă fotolii călduțe în guvern, parlament și diferite agenții și instituții. Schemele frauduloase în sectorul gazelor prosperă, consideră expertul Veaceslav Ioniță. Funcționarii sunt acuzați de corupție și de către transportatori. Și toate sondajele de opinie arată că această problemă rămâne una dintre cele principale în țară. Totuși, nu demult, într-unul dintre interviuri, președinta Sandu a asigurat că la nivelurile superioare ale puterii activează exclusiv persoane oneste.
Am solicitat un comentariu de la Guvern și de la PAS privind raportul Departamentului de Stat, dar până la difuzarea materialului nu am primit niciun răspuns.
