Lipsa medicamentelor în statele Uniunii Europene devine tot mai gravă și a atins anul trecut un nivel record, potrivit raportului Curții de Conturi Europene. Problema este agravată de absența unei structuri de control la nivel european și de diferențele semnificative între legislațiile naționale.
Între 2022 și 2024, Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) a fost informată despre 136 de cazuri de lipsă critică de medicamente. În martie 2025, în deficit se aflau 34 de medicamente, dintre care 16 sunt incluse pe lista medicamentelor esențiale a Comisiei Europene.
Medicamentele ajung pe această listă din cauza problemelor de producție, a creșterii bruște a cererii sau a deciziei producătorului de a le retrage de pe piață, factori care limitează temporar sau permanent aprovizionarea. Printre medicamentele deficitare se numără trombolitice, antibioticul amoxicilină și antidoze pentru intoxicația cu cianuri.
Curtea de Conturi consideră că una dintre problemele principale este fragmentarea datelor privind disponibilitatea și stocurile medicamentelor. Fiecare țară stabilește reguli diferite: de exemplu, în Olanda, producătorul trebuie să informeze ministerul sănătății despre lipsa stocurilor cu cel puțin două luni înainte ca termenul estimat de livrare să depășească două săptămâni. În Belgia, notificarea poate avea loc abia atunci când stocurile sunt epuizate.
În practică, producătorul informează doar autoritățile naționale, care transmit mai departe informația organelor europene. Această raportare poate întârzia sau chiar să se piardă; unele țări nici nu furnizează aceste date către Bruxelles.
Raportul subliniază că problema este cunoscută de ani de zile. Deși UE a adoptat legi privind medicamentele critice, situația nu se ameliorează. Auditori europeni au remarcat că aceste legi nu prevăd mecanisme de constrângere, precum sancțiuni, care să permită Comisiei Europene sau EMA să se asigure că obligațiile de raportare sunt respectate.