Autoritățile încearcă să blocheze activitatea postului CANAL 5. Marți dimineață, canalul a fost vizat de un atac fără precedent: în sediile și spațiile închiriate de televiziune au avut loc percheziții. Oficial, acțiunile sunt justificate printr-un dosar de „evaziune fiscală și spălare de bani”, deschis pe numele unei companii de construcții care a cumpărat servicii publicitare de la CANAL 5.
Zeci de polițiști, echipe ale brigăzii speciale „Fulger”, procurori de la PCCOCS și inspectori fiscali au descins la sediile CANAL 5. Nu s-au limitat la percheziții și la ridicarea actelor contabile, ci au confiscat și echipamente esențiale pentru producție și emisie – servere, computere și tehnică de filmare – fără legătură cu partea financiară, dar necesare difuzării programelor.
În timp ce mari companii petroliere, vizate în același dosar, își continuă activitatea nestingherite, CANAL 5 a fost practic paralizat. Angajaților li s-a spus clar că tehnica nu va fi returnată până la 29 septembrie, adică exact până a doua zi după alegeri.
Postul consideră că adevăratul scop al acestei „operațiuni” nu este ancheta financiară, ci blocarea unui canal de opoziție incomod, care a criticat guvernarea, a denunțat persecuțiile împotriva opoziției și a dat voce celor marginalizați de putere.
„După ce nu au reușit să ne reducă la tăcere prin legi dure și cenzură online, acum autoritățile ne-au lăsat fără mijloacele tehnice de funcționare. Am rămas fără filmări, fără emisiuni, dar nu vom ceda. Vom contesta aceste abuzuri și vom continua să luptăm pentru dreptate. Echipa noastră rămâne unită și hotărâtă”, se arată în declarația CANAL 5.
Situația este similară și la PRIMUL în Moldova, unde jurnaliștii afirmă că „nu este vorba despre o anchetă reală, ci despre o tentativă de a bloca accesul oamenilor la informație”.
Potrivit declarației, după retragerea licențelor, controale abuzive și confiscări de echipamente, presa de opoziție a rămas aproape fără resurse, singurele canale independente active fiind câteva conturi de pe Telegram. „Aceasta este realitatea libertății de exprimare în Republica Moldova”, se menționează în mesaj.
