La mai puțin de două luni până la alegerile parlamentare din 28 septembrie, un nou sondaj realizat de iData scoate la iveală percepțiile, nemulțumirile și preferințele politice ale cetățenilor din Republica Moldova.
Barometrul relevă un grad ridicat de nemulțumire față de direcția în care merge țara, o încredere scăzută în actualul Parlament, dar și priorități clare în ceea ce privește agenda viitorului legislativ. În același timp, rezultatele indică o competiție electorală strânsă, fără o majoritate clară, și o diferență semnificativă între temele promovate de guvernare și așteptările reale ale populației.
Peste jumătate dintre moldovenii intervievați în cadrul sondajului, mai exact, 53%, consideră că lucrurile în Republica Moldova merg într-o direcție greșită. Pe de altă parte, aproape 40% dintre respondenți cred că țara se îndreaptă într-o direcție corectă.
În cadrul barometrului, cetățenii au fost întrebați care este, în opinia lor, cea mai gravă problemă cu care se confruntă Republica Moldova. Deși guvernarea afirmă că luptă cu corupția și că situația s-a îmbunătățit, percepția publică diferă. Corupția este văzută ca principala problemă de aproximativ 17% dintre respondenți, urmată de sărăcie – 11%, salarii mici -10% și dificultăți economice – peste 8%. Alte îngrijorări frecvente includ prețurile mari, lipsa locurilor de muncă, instabilitatea politică și exodul populației.
Cetățenii au fost întrebați și care sunt cele trei probleme principale pe care viitorul Parlament ar trebui să le rezolve. Cele mai mari priorități sunt majorarea salariilor și pensiilor – 61%, dezvoltarea economică și locurile de muncă – 55% și lupta împotriva corupției –
48%. Sănătatea, educația și infrastructura au fost menționate mai rar, iar integrarea europeană, prioritate a guvernării, a fost indicată de doar 6,4% dintre respondenți, la fel ca relațiile cu Rusia și securitatea energetică.
Cetățenii au evaluat activitatea Parlamentului care și-a încheiat recent mandatul, acordând o notă de la 1 la 10. Peste 29% dintre respondenți au apreciat că performanța legislativului a fost foarte slabă, în timp ce doar aproximativ 6% au oferit calificativul „excelent”. În medie, Parlamentul a primit o notă puțin peste 4.
În ceea ce privește unirea cu România, doar 31% dintre respondenți s-au declarat „pro”, iar aderarea la NATO este susținută de 30,8% din persoanele intervievate.
Aproximativ 37% dintre moldoveni consideră că țara ar trebui să colaboreze strâns atât cu Uniunea Europeană, cât și cu Federația Rusă, fără a adera la vreun bloc. Peste 19% susțin că Republica Moldova ar trebui să urmeze un parcurs complet independent, în timp ce peste 33% cred că viitorul țării este exclusiv alături de Uniunea Europeană.
În același timp, aproximativ 84% dintre participanții la sondaj au declarat că sunt hotărâți să participe la alegerile din 28 septembrie, în timp ce puțin peste 14% încă nu au luat o decizie în acest sens.
Respondenții au fost întrebați cu ce partid ar vota dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare. Partidul Acțiune și Solidaritate ar obține 25,8%, urmat de Blocul Electoral Patriotic cu aproximativ 20%. Blocul „Alternativa” – peste 8% și Partidul Nostru – aproape 7% ar trece pragul electoral. Celelalte formațiuni nu ar accede în Parlament. Aproape 20% dintre respondenți nu au decis încă cu cine vor vota.
Din cei deciși, 36 la sută și-ar da votul pentru PAS, 27,5% pentru Blocul Patriotic, peste 11 la sută ar vota pentru Blocul „Alternativa”, iar puțin peste 9% pentru Partidul Nostru.
Astfel, potrivit sondajului, PAS nu ar reuși să obțină majoritatea în Parlament, acumulând doar 41 de mandate. Blocul Electoral Patriotic ar obține 36 de mandate, Blocul „Alternativa” – 19, iar Partidul Nostru ar intra cu 11 deputați.
Patru partide politice, din cadrul Blocului Victorie, au fost excluse de CEC de la participarea în alegeri, pentru că nu și-ar fi actualizat date privind conducerea până la termenul solicitat.
Liderii acestor formațiuni au explicat imposibilitatea utilizării noii platforme electronice implementate de Comisie și au acuzat că, de fapt, puterea vrea să se dezbaiere de adevărata opoziție, menționând, totdată, că fără concurență și fără opoziție, alegerile se transformă într-o farsă. Președintele CEC, Angelica Caraman, a declarat anterior că instituția acționează în strictă conformitate cu legea.
Reprezentanții PAS și ai Maiei Sandu nu au comentat acuzațiile și nu au răspuns solicitărilor noastre. Anterior, Sandu și alți reprezentanți ai puterii au afirmat că nu se amestecă în activitatea CEC-ului și nici în actul de justiție.
