Cetățenii Uniunii Europene au intrat într-o zonă de turbulențe financiare. Pentru prima dată în ultimii trei ani, veniturile populației din UE scad simultan cu o reducere a cheltuielilor. Aceste date pentru primul trimestru al anului 2025 sunt furnizate de biroul de statistică – Eurostat.
Consecințele sancțiunilor anti-ruse și refuzul de a utiliza resursele energetice ieftine rusești, precum și cheltuielile uriașe pentru arme și războiul din Ucraina, sunt de vină pentru tot.
Potrivit Eurostat, din ianuarie până în martie 2025, consumul real al gospodăriilor pe cap de locuitor în Uniunea Europeană a scăzut cu 0,3%, în timp ce veniturile europenilor s-au diminuat cu 0,2%.
În același timp, raportul subliniază că rata de economisire a gospodăriilor a crescut, dar nu mult – doar cu 0,2 la sută. Conform acestui indicator, printre primele trei țări lidere s-au numărat Ungaria (+1,6%), Belgia (+0,7%) și Olanda (+0,7%)
. Cu toate acestea, locuitorii din Grecia și Portugalia s-au dovedit a fi mai risipitori, în aceste țări rata de economisire a scăzut cu 3,6 la sută și, respectiv – 3%. Per total, tendința generală pe care o observă Eurostat este că cetățenii UE au devenit mai austeri, consumând mai puțin și încercând să economisească mai mult.
Principalii factori negativi în scăderea consumului gospodăriilor pe cap de locuitor au fost impozitele curente și contribuțiile sociale nete. În același timp, Oficiul European de Statistică al notează că nivelul investițiilor gospodăriilor din statele membre pentru care au fost publicate datele a rămas stabil în șase dintre acestea și a scăzut în cinci. De exemplu, în Olanda și Danemarca, creșterea a fost de 0,6 și, respectiv, 0,2 puncte procentuale, în timp ce cea mai mare scădere a fost observată în Belgia (-0,5 puncte procentuale), Grecia (-0,3 puncte procentuale) și Ungaria (-0,2 puncte procentuale).
Un precedent similar, când atât veniturile, cât și cheltuielile populației din țările UE au scăzut simultan, a fost înregistrat în 2020 – în punctul culminant al pandemiei de coronavirus și după introducerea sancțiunilor anti-rusești, care au determinat creșterea bruscă a prețurilor la energie în Europa.
De asemenea, trebuie menționat că astăzi multe țări ale UE acumulează datorii externe, în timp ce deficitele lor bugetare sunt în creștere. Conform acestui indicator, pentru primul trimestru al anului 2025, România se află în frunte, cu cel mai mare deficit bugetar în raport cu PIB – o creștere de 7,5%, urmată de Franța cu o creștere a deficitului bugetar în doar trei luni ale acestui an cu 5,6% și Belgia cu un indicator de 5,5%.
În ceea ce privește creșterea datoriei publice în PIB, liderii sunt Grecia – 151,5%, Italia – 137,9%, Franța – 114,1%, Belgia – 106,8% și Spania – 103,3%.
În total, 16 din cele 27 de țări ale UE se confruntă serios cu problema creșterii deficitelor bugetare, care recent au solicitat chiar Comisiei Europene, în legătură cu cerința de a crește cheltuielile pentru apărare, permisiunea de a crește deficitul cu 1,5%. Țările europene se confruntă cu o lipsă catastrofală de fonduri, chiar și în ciuda reducerii cheltuielilor sociale, precum și a restrângerii programelor în domeniul educației și sănătății. Conform statisticilor, astăzi în majoritatea țărilor UE nivelul mediu al datoriei publice
externe a ajuns deja la aproape 90% din PIB. Toate acestea afectează și bunăstarea oamenilor. Pensionarii din Germania, odinioară prosperă, care se plâng din cauza facturilor la utilități sunt acum o imagine obișnuită. Iar vacanța a devenit un lux inaccesibil chiar și pentru mulți lucrători.
